Doctrina economica Marxista

Filosofia social - istorică marxistă

Filosofia marxistă pune în centrul vieţii sociale activitatea economică. Astfel, diferenţa între diversele societăţi şi tipuri de societăţi e dată de diferitele moduri în care oamenii produc bunurile, iar evoluţia societăţii este determinată de schimbările în modul de producţie.

Modul de producţie este analizat prin două componente: forţele de producţie şi relaţiile de producţie. Forţele de producţie săvârşesc actul productiv şi se compun din forţa de muncă şi din mijloacele de producţie. Relaţiile de producţie reprezintă relaţiile ce se stabilesc în procesul de producţie.

Read more ...

Înlocuitorii de zahar

Multi considera ca înlocuitorii de zahar constituie o alternativa buna, care sa se foloseasca pentru orice, începand cu bauturile si terminand cu prajiturile si bomboanele, deoarece nu contin calorii, deci nu îngrasa. Lumea consuma aceste articole, crezand ca sunt eficace, deoarece sunt sarace în calorii. Studii recente arata contrariul. Persoanele care consuma cel mai mult asa-zisele bauturi dietetice au cele mai multe probleme cu greutatea.

Read more ...

Fluxurile pentru lucrul cu fisiere

Fluxurile pentru lucrul cu fisiere sunt cele mai usor de înteles. Clasele care implementeaza aceste fluxuri sunt urmatoarele:

  • FileReader, FileWriter - caractere
  • FileInputStream, FileOutputStream – octeti
Read more ...

Java Exceptii

Pentru tratarea erorilor remediabile Java foloseste Exceptiile.

Exemple de Exceptii pot fi :

  • ArrayIndexOutOfBoundsException
  • EOFException
  • FileNotFoundException
  • InterruptedException, etc
Read more ...

Transmiterea argumentelor

O aplicate Java poate primi oricate argumente de la linia de comanda in momentul lansarii ei. Aceste argumente sunt utile pentru a permite utilizatorului sa specifice diverse optiuni legate de functonarea aplicatiei sau sa furnizeze anumite date initale programului.

Read more ...

Clasa File

Clasa File nu se refera doar la un fisier ci poate reprezenta fie un fisier anume, fie multimea fisierelor dintr-un director. O instanta a acestei clase poate sa reprezinte asadar:un fisier sau un director. Specificarea unui fisier/director se face prin introducerea caii absolute spre acel fisier sau a caii relative fata de directorul curent. Acestea trebuie sa respecte conventiile de specificare a cailor si numelor fisierelor de pe masina gazda.

Utilitate clasei File consta în furnizarea unei modalitati de a abstractiza dependentele cailor si numelor fisierelor fata de masina gazda precun si punerea la dispozitie a unor metode pentru lucrul cu fisere si directoare la nivelul sistemului de operare.

Read more ...

Variabile

Declaratii de variabile

O variabila în limbajul Java este o locatie de memorie care poate pastra o valoare de un anumit tip. În ciuda denumirii, exista variabile care îşi pot modifica valoarea şi variabile care nu şi-o pot modifica, numite în Java variabile finale. Orice variabila trebuie sa fie declarata pentru a putea fi folosita. Aceasta declaratie trebuie sa contina un tip de valori care pot fi memorate în locatia rezervata variabilei şi un nume pentru variabila declarata. În functie de locul în sursa programului în care a fost declarata variabila, aceasta primeşte o clasa de memorare locala sau statica. Aceasta clasa de memorare defineşte intervalul de existenta al variabilei în timpul executiei.

Read more ...

Clasele DataInputStream si DataOutputStream

Aceste clase ofera metode prin care un flux nu mai este vazut ca o însiruire de octeti, ci ca o sursa de date primitive. Prin urmare vor furniza metode pentru citirea si scrierea datelor la nivel de tip de data si nu la nivel de octet. Constructorii si metodele cele mai importante sunt urmatoarele:

Read more ...

Instrumente ale pieţei de capital

Totalitatea instrumentelor unei pieţe de capital formează categoria produselor bursiere. Din această categorie fac parte şi valorile mobiliare. Acestea reprezintă instrumente negociabile materializate sau înscrise în cont, care oferă deţinătorilor anumite drepturi asupra emitentului. Drepturile care izvorăsc din deţinerea de acţiuni sunt stabilite prin contractul de emisiune al acestora.

Read more ...

Fire de executie Java

  • permit executarea simultana a mai multor parti din program
  • constituie o versiune redusa a unui proces
  • asemanari : ruleaza independent sisimultan
  • deosebiri : la crearea unui nou proces (fork) este realizata o copie exacta a procesului parinte : cod + date; la crearea unui fir de executie nu este copiat decat codul procesului parinte; toate firele de executie au deci acces la aceleasidate, datele procesului original
  • utilitate : executarea unor operatii în fundal
Read more ...

Prezentarea interfetei Java API

API = Application Pogramming Interface - interfata de programare a aplicatiilor. Pachetele API contin clase si interfete pentru construirea aplicatiilor si miniaplicatiilor.

Structura pacchetelor API

Read more ...

Vectori

Crearea unui vector

Crearea unui vector presupune realizarea urmatoarelor etape:

Declararea vectorului - Pentru a putea utiliza un vector trebuie, înainte de toate, sa-l declaram. Acest lucru se face prin expresii de forma:

Read more ...

Particularităţile contabilităţii circulaţiei mărfurilor în regim de consignaţie

Circulaţia mărfurilor prin unităţile (secţiile) de consignaţie, specializate pentru această formă de comerţ, comparativ cu circulaţia obişnuită a mărfurilor cu amănuntul, prezintă anumite particularităţi care influenţează organizarea contabilităţii dintre care se amintesc cele mai semnificative:

Read more ...

Evidenţa mijloacelor băneşti în conturile curente în valută străină

În afară de conturi curente în valută naţională şi în valută străină întreprinderile mai pot deţine mijloace băneşti în conturi speciale precum cele de acreditiv şi carduri bancare.

Acreditivul este un angajament prin care o bancă (banca emitentă), acţionînd la cererea clientului său (ordonatorul), efectuează o plată în folosul unui terţ (beneficiarul) la prezentarea de către acesta documentelor ce confirmă livrarea mărfurilor sau prestarea serviciilor.

Read more ...

Rolul pieţei de capital în economie

Piaţa de capital - concept, importanţă

Piaţa de capital reprezintă un ansamblu de relaţii de natură financiară prin care se realizează transferul de capitaluri de la investitori către utilizatori, prin intermediul unor instrumente, mecanisme şi operatori specifici. Aceste relaţii dau naştere universului financiar, componentă a universului economic dar şi în acelaşi timp sistem autonom organizat pe propriile sale pieţe în care schimbă active financiare şi monedă.

Read more ...

Templu plutitor pentru placeri culinare

Dupa o saptamana de festivitati, în seara zilei de 8 septembrie 2001, locuitorii orasului Bremerhaven, Germania, si-au luat ramas-bun, în mijlocul unui spectaculos joc de artificii, de la noua nava pentru turisti, realizata în santierele navale Lloyd din localitate.

Vaporul a costat 650 de milioane de marci, putand gazdui, în conditiile cele mai luxoase, 1.936 de pasageri, plus echipajul de 968 de persoane.

Read more ...

Investiţiile externe de capital

In economia contemporană, mondializarea a devenit un fenomen evident. Faptul că un produs purtand aceeaşi marcă este fabricat in mai multe ţări sau că in consiliile de administraţie ale multora dintre cele mai mari firme pot fi găsiţi membri de naţionalităţi diferite nu mai constituie o excepţie. Nu mai este o excepţie nici faptul că o grevă la o intreprindere a lui General Motors din Brazilia declanşează o mişcare de solidarizare in uzinele aceleiaşi firme situate in puncte cardinale opuse, in Australia sau in Anglia.

Read more ...

Obiectivele şi principiile organizării contabilităţii în unităţile de comerţ

Unităţile de comerţ au un statut de intermediere între producători şi consumatorii de bunuri materiale. Comerţul ca parte componentă principală a sectorului terţiar al economiei se poate defini ca ansamblu de activităţi prin care se stabilesc legături permanente între producători şi consumatori. În esenţă, el se defineşte ca o activitate continuă de cumpărare a mărfurilor şi revînzare a lor, în scopul obţinerii de profit.

Read more ...

Contabilitatea vânzărilor din unităţile de alimentaţie publică

Realizarea preparatelor culinare şi a mărfurilor constituie de regulă, etapa finală a circulaţiei stocurilor în unităţile de alimentaţie publică, formele şi metodele de servire a consumatorilor fiind stabilite potrivit cerinţelor faţă de tipul şi categoria unităţii.

Read more ...

Tranzacţii pe bani gata şi în marjă

Tranzacţiile cu acţiuni şi obligaţiuni realizate pe pieţele bursiere de tip american pot fi clasificate în mai multe moduri: după natura contului deschis de client la broker, ele se împart în tranzacţii pe bani gata şi tranzacţii în marjă; după momentul executării contractului, se poate vorbi de tranzacţii cu lichidare normală (engl.regular settlement) şi tranzacţii cu lichidare imediată (engl. cash delivery); după modul de executare, se cunosc vînzări "lungi" (engl. long sales) şi vînzări "scurte" (engl. short sales).

Read more ...

Geoeconomics

The legacy of the discipline of geopolitics

The disciplines of geoeconomic and geopolitics are closely intertwined. The discipline of geopolitics has a burden full past and can only progress through self-critique: that is through criticism of the discipline itself. For instance, it must be made clear what in geopolitics is objective and what is normative. So far this criticism has come mostly from outside, from its opponents, whether they represent critical geopolitics, political geography, or mainstream political science.

Read more ...

Information Processing

Accounts, Debits, and Credits

The previous chapter showed how transactions caused financial statement amounts to change. “Before” and “after” examples, etc. was used to develop the illustrations. Imagine if a real business tried to keep up with its affairs this way! Perhaps a giant chalk board could be set up in the accounting department.

As transactions occurred, they would be called in to the department and the chalk board would be updated. Chaos would quickly rule. Even if the business could manage to figure out what its financial statements were supposed to contain, it probably could not systematically describe the transactions that produced those results. Obviously, a system is needed.

Read more ...

Introduction to Marketing Mix

In this lesson, we will introduce you to the activities that comprise a firm’s marketing program. These activities are popularly referred to as the 4 Ps – product, price, place and promotion. After you work out this lesson, you should be able to:

  • Understand the major product decisions in marketing planning
  • Know the pricing objectives and the factors that influence the pricing decisions
  • Appreciate the role of marketing channels and understand the important channel decisions to be taken
  • Comprehend the Promotion Mix of marketing and the different elements in the promotion mix
  • Learn how the 4 Ps combine to create effective marketing programs
Read more ...

Market Segmentation, Targeting and Positioning

In this lesson, we will introduce you to the activities, viz., segmentation, targeting and positioning, that are collectively referred to as marketing strategy. After you work out this lesson, you should be able to:

  • Segment the markets based on several segmentation variables
  • Target a segment by identifying the fit between segment profitability and organizational capability
  • Position your product/service so that it occupies a distinct and valued place in the target customers’ minds
Read more ...

Buyer behaviour

In this lesson, we will introduce you to the process through which the ultimate buyer makes purchase decisions. After you work out this lesson, you should be able to:

  • Identify what stimulates a consumer to consider buying
  • Describe the buyer’s decision making process and the several factors which influence this decision
  • Understand the response of the buyer to the marketing and other stimuli
Read more ...

Internal Marketing versus External Marketing

Abstract: International marketing orientation requires modern concepts of economic activities in accordance with the requirements and specific foreign markets (national, multinational, global) in order to meet their current and future needs with maximum efficiency. The need for knowledge of international marketing occurs when we have to realize, to sell and promote goods and services to consumers and users in other countries.

Read more ...

Marketing Environment

In this lesson, we will introduce you to the forces that define marketing’s external environment. After you work out this lesson, you should be able to:

  • Identify, analyze and monitor external forces and assess their potential impacts on the firm’s goods and services
  • Understand how marketers formulate their strategy within the frame of reference provided by the forces in the external environment

In this lesson, we will discuss the following:

Marketing Process

Objectives of Marketing Process

In this lesson, we will introduce you to the activities that makeup the marketing process. After you work out this lesson, you should be able to:

  • Identify the parts of the marketing process
  • Understand the relationships among the parts of the marketing process
  • Explain how the marketing process creates, captures and sustains value for the customer
Read more ...

Marketing Concepts

Objectives of marketing concepts

In this lesson, we will introduce you to the conceptual ideas that makeup the marketing function of a business. After you work out this lesson, you should be able to:

  • List out the concepts of marketing
  • Understand how these concepts are interconnected
  • Explain how marketing is changing in a connected world
Read more ...

Introduction to Marketing

In this lesson, we will introduce you to the business function of marketing. After you work out this lesson, you should be able to:

  • Define marketing and the utility (value) it creates for the customer
  • Trace the origin of marketing and explain how it has evolved
  • Describe the elements of a marketing strategy
  • Understand the scope of marketing
Read more ...

Definition and trends within Purchasing Management

The aim of this chapter is to provide the reader with an introduction to Purchasing Management in order to fully appreciate the book. The chapter presents the book's definition of Purchasing Management as well as briefly presenting the potential benefits with working at a strategic level with purchasing activities for a corporation.

Furthermore trends and historical developments within the area of Purchasing Management will be presented.

Read more ...

Purchasing Organization

The structure of the purchasing department is especially important in external and internal networks. The organizational model must facilitate activities in different strategic levels as well as cope with changes in external environment. By adjusting formalization and centralization levels, the organization can be positioned to best support the organization.

However, no universal solution exists, as the right structure is highly company specific and dynamic over time. Therefore, this is one of the major challenges that Purchasing Management confronts within business networks.

Read more ...

Purchasing management and internal collaboration

Strategic purchasing is most often associated with external relations. However, purchasing integration and internal collaboration are the enablers of every corporate strategy. The aim of this chapter is to explain the connections between purchasing and the company's competitive priorities as well as emphasize the need for interdepartmental collaboration.

Read more ...

Sourcing Strategies of Purchasing Management

Sourcing Strategies of Purchasing Management

Sourcing is the activity of securing external components or services needed within the own internal organization. Companies employ different kinds of sourcing strategies and no one is declared to be the optimum solution. Outsourcing which is the foundation to choice of sourcing strategies also intends to align with a company's core competence focus.

Read more ...

International Financial Reporting Standards

A reporting entity (which we will call “entity” from here onwards) is either a company or a group of companies, which are all controlled by the same decision maker, i.e. normally the same board of directors. This occurs when the board of directors of a company controls directly or indirectly a number of other companies, by holding directly or indirectly the absolute or relative majority of the voting rights of other companies.

Read more ...

Acest Capitol este deosebit de important pentru că îi face pe studenţi să înţeleagă situaţiile şi numeroasele probleme cu care se vor confrunta pe parcursul acestei discipline.

Citându-l pe Dr. Valentin Iftenie din manualul de Medicină Legală pentru Facultatile de Drept, ed. Ştiinţelor Medicale, putem spune că:

In activitatea practica medico-legala, cauzalitatea exprima relaţia dintre un eveniment cu valoare de cauza si un eveniment cu valoare de efect , prin raportare la cei patru esenţiali: victima , agresor, agent vulnerant si locul faptei.

Cauza

Cauza = fenomen/complex de fenomene care precede si produce un alt fenomen; in lipsa cauzei nu se poate produce efectul chiar daca condiţiile sau circumstanţele sunt favorabile;

In funcţie de natura cauzelor se deosebesc cauze externe (exogene) si cauze interne (endogene); in lumea vie factorii externi acţionează prin intermediul celor interni, astfel încât cauzalitatea determinata de agenţii externi ai organismului uman poate fi:

  • 0% = imposibil – când factorii interni anulează acţiunea factorilor externi;
  • 100% = cert – când factorii interni sunt reduşi la zero de acţiunea factorilor externi;

In funcţie de durata de timp a acţiunii: cauze permanente si cauze episodice (temporare);

In funcţie de modul de acţiune:

  • cauze univoce – care sunt necesare si suficiente realizării efectului;
  • cauze neunivoce sau probabile care, la rândul lor, pot fi: previzibile; imprevizibile sau întâmplătoare.

In funcţie de nr. cauzelor:

  • cauze unice, ce declanşează un lanţ monocauzal simplu;
  • cauze multiple ce declanşează un lanţ complex, policauzal, in care cauzele pot avea o acţiune: convergenta (pozitiva sau negativa)- cauze concuratoare, care se potentează reciproc; divergenta, caz in care efectul este consecinţa cauzei mai puternica si va fi influenţat de condiţii sau circumstanţe.

Cauza poate acţiona (după Bergsen, citat de V.T. Dragomirescu) prin:

  • impulsiune, după modelul bilelor de biliard;
  • declanşare, aşa cum scânteia aprinde praful de puşca generând explozia;
  • desfăşurare, aşa cum se derulează o melodie după disc.

Condiţia

Condiţia = situaţia sau împrejurarea cu acţiune prelungita in timp, cvasipermanenta de care depinde apariţia efectului.

Condiţia poate influenta atât acţiunea cauzei, in sens pozitiv (stimulator) sau negativ (drenator), cat si efectul, dar nu poate genera efectul in lipsa cauzei.

In funcţie de origine se deosebesc:

  • condiţii interne : vârsta, sexul, starea de ebrietate, anemia, diverse boli preexistente (locale sau generale);
  • condiţii externe (care de cele mai multe ori sunt confundate cu cauzele) : factori de mediu, tratamentul medical aplicat etc.

In funcţie de modul in care pot influenta cauza, condiţiile pot fi:

  • dominante;
  • recesive;
  • codominante;

In funcţie de intensitate:

  • condiţii minime, fără de care efectul nu s-ar fi produs;
  • condiţii suficiente;
  • condiţii excesive, caz in care efectul este nu numai realizat dar si întreţinut.

Circumstanţele

Circumstanţele = împrejurările sau conjuncturile cu acţiune episodica, mai mult sau mai puţin prelungita in timp, care însoţesc un fenomen/fapt/situaţie si care pot fi favorizate sau inhibitorii.

Din acţiunea cauzelor, condiţiilor si circumstanţelor se conturează efectul.

Efectele

Efectele (reprezentate in medicina legala in principal prin leziuni traumatice decelate cu ocazia consultului persoanei sau a examinării cadavrului) pot fi clasificate:

In funcţie de natura lor:

  • efecte specifice;
  • efecte nespecifice.

In funcţie de importanta:

  • efecte principale;
  • efecte secundare.

In funcţie de momentul apariţiei:

  • efecte imediate;
  • efecte tardive.

In funcţie de calitate:

  • efecte pozitive;
  • efecte negative.

In funcţie de număr si localizare:

  • efecte unice;
  • efecte multiple ce pot fi locale sau generale.

Pana in prezent au fost vehiculate 3 teorii care încearcă sa explice cauzalitatea social-juridica prin prisma cauzalităţii biomedicale, si anume:

  • teoria referitoare la „proxima cauza” – dintr-o pluralitate de cauze ce concura la realizarea unui eveniment, cea mai apropiata este considerata cauza evenimentului respectiv;
  • teoria „echivalentei condiţiilor” : toate circumstanţele, evenimentele, împrejurările etc. care sunt implicate in realizarea efectului sunt considerate cauze echivalente;
  • teoria „cauzalităţii adecvate” : nu pot fi considerate drept cauze decât evenimentele care, in desfăşurarea naturala a faptelor, ar putea produce efectul respectiv.

In medicina legala cauzalitatea presupune folosirea, de regula, a doua noţiuni (de cele mai multe ori confundate intre ele de către jurişti, cat si de medicii legişti): legătura de cauzalitate si raportul de cauzalitate.

Legatura de cauzalitate

Este o noţiune ce exprima corelaţia (dependenta) dintre traumatism si prejudiciul generat (leziune traumatica sau deces); cu alte cuvinte, defineşte relaţia ce se poate stabili intre acţiunea traumatica si efectul (posttraumatic) constatat.

Legătura de cauzalitate poate fi:

Directa sau primara:

  • imediata/necondiţionata , calificata ca atare ori de cate ori intre traumatism si efect nu se interpune nimic (exemplu: aplicarea unei lovituri cu toporul in cap =>deces.
  • mediata/condiţionata , ce se stabileşte atunci când intre traumatism si consecinţele posttraumatice acţionează / se interpun factori preexistenţi cu rol favorizant; in lipsa acestor factori preexistenţi elementul traumatic nu ar fi fost suficient sa genereze efectul.

Rezulta 2 posibilităţi:

  • factorii preexistenţi agravează efectele traumatismului (exemplu: o plaga minora la un pacient hemofilic, urmata de sângerare masiva si deces sau suprainfecţia unei plăgi minore la un pacient diabetic, urmata de asemenea de deces);
  • traumatismul agravează patologia preexistenta (exemplu: pacient cu fractura in curs de consolidare la nivelul coloanei vertebrale suferă un nou traumatism, care generează o noua fractura, de aceasta data cu transectie medulara urmata de paralizie).

Indirecta sau secundara

Se considera legătura de cauzalitate indirecta atunci când intre traumatism si efect se interpune o complicaţie (exemplu: politraumatism rutier => spitalizare cu imobilizare in decubit dorsal => brenhopneumonie (cu decubit) => deces).

Conjugata sau complexa

Acest tip de legătura ar putea fi stabilit atunci când la realizarea efectului participa atât patologia preexistenta cat si o complicaţie (apăruta posttraumatic) a cârei etiopatogenie este greu sau chiar imposibil de apreciat in ce măsura tine de fondul patologic preexistent (spre exemplu diabet zaharat – in evoluţia căruia o astfel de complicaţie era previzibila) sau de efectele traumatismului in sine.

In concluziile expertizărilor medico-legale este necesar sa se precizeze nu numai daca exista sau nu legătura de cauzalitate intre traumatism si efectul constatat, ci si tipul legăturii de cauzalitate respective, pentru a putea oferi juristului posibilitatea gradării sancţiunii pe care o decide pentru fapta agresorului in limitele stabilite de codul penal (astfel, spre exemplu, conform art. 174 C.p.: „uciderea unei persoane se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani”).

Legătura de cauzalitate trebuie stabilita indiferent daca efectele traumatismului sunt locale, loco-regionale ori generale – fata de regiunea interesata iniţial – sau daca aceste efecte s-au produs imediat sau după un anumit interval de timp posttraumatic.

Pentru a se putea afirma din punct de vedere medico-legal existenta legăturii de cauzalitate este necesar:

  • sa existe o continuitate in timp a tulburărilor morfo-functionale, o înlănţuire simptomatologica, morfo-patologică si fizio-patologică obiectivabila, neîntrerupta, intre traumatism si consecinţele lui, de la data traumatismului incriminat la data examinării persoanei;
  • sa existe concordanta de sediu intre traumatism si leziunea constatata (spre exemplu mici echimoze la nivelul buzelor nu pot constitui argumentul traumatic in etiologia unei fracturi a dinţilor laterali, deci se vor descrie leziuni dento-alveolare limitate la un teritoriu inaccesibil acţiunii traumatice externe, fără corespondent lezional aflat in imediata vecinătate);
  • sa se poată exclude orice alta cauza posibila a leziunii respective;
  • sa se interpreteze corect si obiectiv fondul patologic preexistent, pentru a se putea face referiri ulterioare legate de gravitatea traumatismului suferit.

Exista legătura de cauzalitate:

  • ori de cate ori cauza generează direct efectul (imediat sau mediat);
  • ori de acte ori cauza generează tardiv efectul (prin complicaţii)
  • când cauza acţionează intr-un complex de condiţii;
  • când efectul s-ar fi produs si datorita altor cauze;
  • când efectul nu se produce fără existenta unor condiţii;
  • când condiţiile modifica acţiunea cauzei producând efecte paradoxale – disproporţionate.

Nu exista legătura de cauzalitate atunci când elementul traumatic nu poate fi interpretat ca o cauza, condiţie sau circumstanţa. Spre exemplu traumatism de mica intensitate (obiectivat prin legături traumatice elementare: echimoze sau excoriaţii puţin întinse in suprafaţa si de mici dimensiuni), la un bolnav de cancer in ultima faza, cu decesul acestuia la câteva zile posttraumatic.

Raportul de cauzalitate

Raportul de cauzalitate este o noţiune ce presupune compararea leziunilor traumatice decelate si a obiectelor traumatice care le-au generat, pentru ierarhizarea lor, deci se realizează o discriminare intre cauzele concuratoare (asociate, de aceeaşi valoare sau adjuvante, neesenţiale); aceasta noţiune are aplicabilitate in cazul existentei mai multor agresori, pentru a se putea stabili prin prisma leziunilor traumatice produse victimei gravitatea faptei fiecăruia si implicit sancţiunea juridica adecvata.

Astfel o plaga perforata a obrazului produsa cu un obiect dur de tip înţepător conferă o anumita gravitate faptei agresorului, spre deosebire de lovirea cu pumnul in regiunea mandibulara si fractura dubla de mandibula consecutiva, de care este învinuit un alt agresor.

Deci, raportul de cauzalitate va folosi juristului pentru încadrarea diferenţiata a faptelor mai multor agresori, in conformitate cu prevederile codului penal, in funcţie de gravitatea leziunii posttraumatice a cărui responsabilitate se atribuie fiecăruia in parte.

Am particularizat aceste aspecte ale cauzalităţii deoarece, in prezent, confuzia celor doua noţiuni generează greutăţi atât in activitatea practica medico-legala cat si in ceea ce priveşte interpretarea juridica.

Aceste considerente apreciez ca sunt de natura sa dea dreptate d-lui prof. Univ. Dr. V.T. Dragomirescu, care propune noţiunea de determinism in locul celei de proces cauzal (rezultat din analiza si inter-relaţia celor doua noţiuni), in teoria practica medico-legala.”

Back to Top