Contabilitea în comerţ

Contabilitatea vânzării mărfurilor cu plata integrală in numerar

Vânzările de mărfuri cu plată integrală în numerar pot fi efectuate prin următoarele forme:

  • vânzarea pe bază de bonuri emise de vânzător
  • vânzarea pe bază de tichete eliberate de casier cu ajutorul maşinilor de casă şi control
  • vânzarea cu plata directă la vânzător
  • vânzarea prin autoservire, vânzarea prin automate, vânzarea la domiciliu
  • televânzarea, internet-vânzarea, etc.
Read more ...

Bazele Teoretice ale Geoeconomiei

Geoeconomia este considerată, pe drept cuvant, „cheia” cunoaşterii lumii contemporane in pragul sec. 21 şi a apărut ca un nou curent in ştiinţa economică şi geografică la finele sec. XX. Baza acestei ştiinţe o constituie geopolitica. Analiza interacţiunilor economice şi geopolitice dintre regiunile şi ţările lumii permit de a concluziona că avem o situaţie principal nouă, asistăm la o restructurare globală a sistemului economic mondial. Etapa postindustrială a generat formarea in lume a unor noi sisteme geoeconomice in lume.

Read more ...

Subiecţii dreptului comercial

Noţiuni generale ale subiecţilor de drept comercial

Istoria dreptului a înregistrat, în milenara sa existenţă, cazuri care ni se par astăzi ciudate, inexplicabile, privitoare la conceptul subiectelor de drept: unele fenomene ale naturii sau animale erau tratate ca fiinţe titulare de drepturi şi obligaţii în raporturi juridice determinate. Aşa, de exemplu, Darius, regele Persiei, după ce marea îi înghiţise corăbiile în cursul expediţiei în Sciţia, ordonă să se bată valurile în semn de sancţiune. În Evul Mediu, sunt cunoscute cazuri când se judecau animalele (câinii, porcii etc.).

Read more ...

Ascensiunea curentelor dirijiste. Apariţia neoliberalismului

În prima jumătate a secolului al XX-lea, evoluţia economică şi social-politică a lumii a fost caracterizată de accentuarea fenomenelor de instabilitate şi dezechilibru, manifestate, între altele, prin cele două războaie mondiale, criza economică din 1929-1933, revoluţii şi războaie civile. Privită în ansamblu, această perioadă a cunoscut o accentuare a stării de insatisfacţie sau, după caz, de protest a unor largi categorii sociale faţă de consecinţele social-economice negative ale funcţionării economiei de piaţă. Alături de alte cauze, acest fapt a determinat autorităţile publice din multe ţări să adopte politici economice a căror trăsătură comună consta în întărirea rolului statului în viaţa economică, exemplul cel mai cunoscut fiind programul "New Deal" aplicat în SUA în perioada 1933-1939.

Read more ...

Asigurarea de răspundere civilă

Esenţa şi destinaţia asigurărilor de răspundere civilă

Asigurările de răspundere civilă acoperă prejudiciul produs de asigurat – persoana fizica sau juridica – unor terţe persoane. (în aceste asigurari, pe lingă asigurat şi asigurător mai intervine şi a trei persoană, şi anume terţul pagubit). Asigurarea de răspundere civilă are caracteristici specifice domeniului asigurărilor în general şi caracteristici specifice clasei de asigurări pe care o reprezintă.

Read more ...

Gîndirea economică în evul mediu

O altă modalitate de abordare a problematicii economice se întreve odată cu trecerea societăţii la feudalism. Din punct de vedere socio - politic, asistăm la un puternic proces de stratificare socială. În cadrul său, apare şi se dezvoltă proprietatea feudală asupra pămîntului şi se instalează dominaţia politică şi economică a clasei feudale. O dată cu accentuarea stratificării sociale, concomitent cu stabilirea unui anumit statut al acestor clase fundamentale ale societăţii - clasa feudalilor, iobagii şi a ţăranilor liberi - are loc o creştere a importanţei bisericii şi a doctrinei creştine.

Read more ...

Sistemele comunicaţionale ale Terrei

Aspecte generale ale sectorului terţiar. Modificări in comerţul mondial

Sectorul terţiar sau al serviciilor cuprinde toate tipurile de servicii, iar denumirea de „terţiar” vine să releve caracterul mai indepărtat al activităţilor economice faţă de resursele naturale, avind menirea să asigure desfăşurarea normală a activităţilor din sectoarele primar şi secundar. Terţiarul sau serviciile sunt activităţi economice care intervin după procesul de producţie şi care oferă, indivizilor şi comunităţii, valori de intrebuinţare (cu excepţia bunurilor materiale) necesare satisfacerii cerinţelor umane. Caracteristica activităţilor terţiare este extrema diversitate, definirea şi clasificarea lor fiind dificilă.

Read more ...

De la economia socialistă la cea de piaţă in Europa centrală

Ţările foste comuniste au fost ţările care, după cel de-al II-lea Război Mondial au intrat in sfera de influenţă a URSS, fiind obligate la un experiment dramatic, acela al construirii socialismului, experiment soldat cu un eşec economic şi cu milioane de victime omeneşti. Ele au fost atat ţări europene (Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Romania, Bulgaria, republicile baltice), cat şi ţări asiatice (Vietnam, Mongolia, Coreea de Nord), majoritatea dintre ele devenind membre ale unei organizaţii de integrare creată de URSS in anul 1949, Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER).

Read more ...

Suntem ceea ce mancam

Medicii lucreaza pentru a ne mentine sanatatea, iar bucatarii, ca s-o strice. De cele mai multe ori, ultimii au mai mult succes.

Diderot

În cursul vietii, un om consuma 40 pana la 50 de tone de alimente. Deci, nu e de mirare ca obiceiurile alimentaresunt decisive pentru sanatatea noastra. Iar datele stiintifice atesta faptul ca alimentatia vegetariana se însoteste de mai putine riscuri pentru sanatate decat cea cu produse provenind de la animale. Exemplele în privinta aceasta sunt foarte numeroase.

Read more ...

Contabilitatea vânzării mărfurilor din unităţile de comerţ cu ridicata

Vânzările de mărfuri , ambalaje şi prestări de servicii specifice activităţii de comerţ, generează venituri din activitatea operaţională. Acestea sunt reprezentate de sumele sau valorile încasate sau de încasat din operaţiuni de livrări – vânzări de mărfuri sau de prestări de servicii, executări de lucrări. În concepţia contabilă actuală înregistrarea veniturilor se realizează în momentul angajării lor şi nu în momentul încasării efective ale acestuia.

Din aceste considerente vânzările brute (globale) sunt alcătuite din:

Read more ...

Sanatatea cere respectarea unor legi

De pe varful muntelui, urnesc un bolovan care începe sa se rostogoleasca spre vale, din ce în ce mai repede. Nicicand un bolovan nu va urca de la sine spre varful muntelui. De ce? Din cauza gravitatiei, desigur. Gravitatia e o forta care exista în materie. Lucrurile se atrag cu o forta proportionala cu masa lor. Asa se face ca formidabila putere a pamantului atrage bolovanul catre centrul lui. Atat de constanta, de sigura, de previzibila si de absoluta este gravitatia, încat e una dintre „legile naturii”, asa cum a fost ea descrisa de Newton, un fapt care e deasupra oricarei pareri sau oricarui punct de vedere, sfidand orice controversa.

Read more ...

Specificul organizarii activitatii bancare

Esenţa si particularităţile acţivităţii bancii ca instituţie financiară

Economia de piaţă presupune existenţa unui sistem bancar care trebuie să asigure mobilizarea disponibilităţilor monetare ale economiei şi orientarea lor spre desfăşurarea unor activităţi economice eficiente şi rentabile.

Banca poate fi definită ca o instituţie care mobilizează mijloace băneşti disponibile, finanţează şi creditează persoanele fizice şi juridice, organizează şi efectuează decontările şi plăţile în cadrul economiei naţionale şi în relaţiile cu alte state în scopul obţinerii de profit.

Read more ...

Cartoful

În Muntii Anzi, America de Sud, la altitudinea de peste 2.000 de metri, deasupra liniei de cultura a porumbului indian, incasii detineau vaste bogatii naturale, de o valoare incalculabila, îngropate în pamant. Cand au sosit conchistadorii spanioli, la începutul secolului XVI, tinta cautarii lor erau minele de argint. Totusi cu mult mai valoroasa decat argintul sau decat aurul era modesta planta papa, cunoscuta de noi sub denumirea de cartof.

Read more ...

Jean Baptiste Say continuator şi sistematizator al doctrinei smithiene

Jean Baptiste Say (1767-1832), economist de origine franceză, este adept şi promotor al ideilor liberalismului clasic. Admiraţia sa pentru ideile cuprinse în lucrarea "Avuţia naţiunilor" a lui Smith şi influenţele exercitate de acesta asupra oamenilor de ştiinţă l-au determinat pe Say să încerce sistematizarea ideilor smithiene în lucrările: "Tratat de economie politică"(1803) şi "Curs complet de economie politică practică" (1828-1829).

În lucrările sale, Jean Baptiste Say reia concepţia economică a lui Adam Smith, o sistematizează şi o ordonează logic, îi relevă principiile generale ale căror consecinţe "aproape că se deduc singure".

Read more ...

Operaţiunile de piaţă

Caracteristicile iniţierii ofertelor publice

În categoria operaţiunilor de piaţă se includ ofertele publice de vânzare, de cumpărare şi de preluare, acestea din urmă fiind o formă specifică a ofertei de cumpărare. Transparenţa informaţiilor şi publicitatea reprezintă un element definitoriu pentru toate tipurile de ofertă publică.

Read more ...

Evidenţa creanţelor privind veniturile calculate

Creanţele privind veniturile calculate cuprind datoriile altor întreprinderi faţă de unitatea economică respectivă privind:

  • plata de arendă,
  • dividendele calculate,
  • dobînzile şi redevenţele calculate,
  • alte venituri.
Read more ...

Evaluarea şi constatarea consumurilor şi cheltuielilor

La contabilizarea cheltuielilor apar două probleme principale:

  • determinarea (evaluarea) cheltuielilor, adică calcularea sumei acestora care urmează să fie reflectate în contabilitate şi rapoartele financiare;
  • constatarea cheltuielilor, adică stabilirea perioadei de gestiune în care acestea trebuie să fie reflectate în contabilitate şi rapoartele financiare.
Read more ...

Formarea cursului pe pieţele bursiere

Ca pe orice piaţă, la bursă cursul titlurilor financiare preţul curent al acestora se formează prin confruntarea directă a cererii cu oferta. Specific bursei este însă faptul că acest proces se realizează după o procedură aparte definită în regulamentul instituţiei prin intermediul unor firme specializate societăţile de bursă şi al unor persoane calificate în astfel de tranzacţii, agenţii de bursă.

Read more ...

Resursele atrase ale băncii

Componenţa resurselor atrase ale băncii

Reieşind din funcţia de intermediere financiară băncile comerciale nu pot să-şi desfăşoare activitatea de creditare fără a atrage resurse financiare de la populaţie şi agenţi economici (firme, alte bănci comerciale, banca centrală). Resursele atrase reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti care sunt utilizate de către bancă în procesul desfăşurării activităţii, dar care nu-i aparţin cu drept de proprietate şi care necesită rambursare.

Read more ...

Produsele cerealiere integrale nu sunt vatamatoare

Nutritionistii sunt de acord ca produsele cerealiere integrale, indiferent daca e vorba de paine integrala, paste fainoase, orez nedecorticat, mamaliga, fulgi de ovaz, cereale fierte (boabe întregi sau crupe), furnizeaza baza alimentatiei noastre, toate componentele lor avand o actiune favorabila asupra sanatatii. Creatorul stia ce combustibil si ce lubrifiant necesita organismul uman.

Read more ...

Geoeconomics

The legacy of the discipline of geopolitics

The disciplines of geoeconomic and geopolitics are closely intertwined. The discipline of geopolitics has a burden full past and can only progress through self-critique: that is through criticism of the discipline itself. For instance, it must be made clear what in geopolitics is objective and what is normative. So far this criticism has come mostly from outside, from its opponents, whether they represent critical geopolitics, political geography, or mainstream political science.

Read more ...

Information Processing

Accounts, Debits, and Credits

The previous chapter showed how transactions caused financial statement amounts to change. “Before” and “after” examples, etc. was used to develop the illustrations. Imagine if a real business tried to keep up with its affairs this way! Perhaps a giant chalk board could be set up in the accounting department.

As transactions occurred, they would be called in to the department and the chalk board would be updated. Chaos would quickly rule. Even if the business could manage to figure out what its financial statements were supposed to contain, it probably could not systematically describe the transactions that produced those results. Obviously, a system is needed.

Read more ...

Introduction to Marketing Mix

In this lesson, we will introduce you to the activities that comprise a firm’s marketing program. These activities are popularly referred to as the 4 Ps – product, price, place and promotion. After you work out this lesson, you should be able to:

  • Understand the major product decisions in marketing planning
  • Know the pricing objectives and the factors that influence the pricing decisions
  • Appreciate the role of marketing channels and understand the important channel decisions to be taken
  • Comprehend the Promotion Mix of marketing and the different elements in the promotion mix
  • Learn how the 4 Ps combine to create effective marketing programs
Read more ...

Market Segmentation, Targeting and Positioning

In this lesson, we will introduce you to the activities, viz., segmentation, targeting and positioning, that are collectively referred to as marketing strategy. After you work out this lesson, you should be able to:

  • Segment the markets based on several segmentation variables
  • Target a segment by identifying the fit between segment profitability and organizational capability
  • Position your product/service so that it occupies a distinct and valued place in the target customers’ minds
Read more ...

Buyer behaviour

In this lesson, we will introduce you to the process through which the ultimate buyer makes purchase decisions. After you work out this lesson, you should be able to:

  • Identify what stimulates a consumer to consider buying
  • Describe the buyer’s decision making process and the several factors which influence this decision
  • Understand the response of the buyer to the marketing and other stimuli
Read more ...

Internal Marketing versus External Marketing

Abstract: International marketing orientation requires modern concepts of economic activities in accordance with the requirements and specific foreign markets (national, multinational, global) in order to meet their current and future needs with maximum efficiency. The need for knowledge of international marketing occurs when we have to realize, to sell and promote goods and services to consumers and users in other countries.

Read more ...

Marketing Environment

In this lesson, we will introduce you to the forces that define marketing’s external environment. After you work out this lesson, you should be able to:

  • Identify, analyze and monitor external forces and assess their potential impacts on the firm’s goods and services
  • Understand how marketers formulate their strategy within the frame of reference provided by the forces in the external environment

In this lesson, we will discuss the following:

Marketing Process

Objectives of Marketing Process

In this lesson, we will introduce you to the activities that makeup the marketing process. After you work out this lesson, you should be able to:

  • Identify the parts of the marketing process
  • Understand the relationships among the parts of the marketing process
  • Explain how the marketing process creates, captures and sustains value for the customer
Read more ...

Marketing Concepts

Objectives of marketing concepts

In this lesson, we will introduce you to the conceptual ideas that makeup the marketing function of a business. After you work out this lesson, you should be able to:

  • List out the concepts of marketing
  • Understand how these concepts are interconnected
  • Explain how marketing is changing in a connected world
Read more ...

Introduction to Marketing

In this lesson, we will introduce you to the business function of marketing. After you work out this lesson, you should be able to:

  • Define marketing and the utility (value) it creates for the customer
  • Trace the origin of marketing and explain how it has evolved
  • Describe the elements of a marketing strategy
  • Understand the scope of marketing
Read more ...

Definition and trends within Purchasing Management

The aim of this chapter is to provide the reader with an introduction to Purchasing Management in order to fully appreciate the book. The chapter presents the book's definition of Purchasing Management as well as briefly presenting the potential benefits with working at a strategic level with purchasing activities for a corporation.

Furthermore trends and historical developments within the area of Purchasing Management will be presented.

Read more ...

Purchasing Organization

The structure of the purchasing department is especially important in external and internal networks. The organizational model must facilitate activities in different strategic levels as well as cope with changes in external environment. By adjusting formalization and centralization levels, the organization can be positioned to best support the organization.

However, no universal solution exists, as the right structure is highly company specific and dynamic over time. Therefore, this is one of the major challenges that Purchasing Management confronts within business networks.

Read more ...

Purchasing management and internal collaboration

Strategic purchasing is most often associated with external relations. However, purchasing integration and internal collaboration are the enablers of every corporate strategy. The aim of this chapter is to explain the connections between purchasing and the company's competitive priorities as well as emphasize the need for interdepartmental collaboration.

Read more ...

Sourcing Strategies of Purchasing Management

Sourcing Strategies of Purchasing Management

Sourcing is the activity of securing external components or services needed within the own internal organization. Companies employ different kinds of sourcing strategies and no one is declared to be the optimum solution. Outsourcing which is the foundation to choice of sourcing strategies also intends to align with a company's core competence focus.

Read more ...

International Financial Reporting Standards

A reporting entity (which we will call “entity” from here onwards) is either a company or a group of companies, which are all controlled by the same decision maker, i.e. normally the same board of directors. This occurs when the board of directors of a company controls directly or indirectly a number of other companies, by holding directly or indirectly the absolute or relative majority of the voting rights of other companies.

Read more ...

Acest Capitol este deosebit de important pentru că îi face pe studenţi să înţeleagă situaţiile şi numeroasele probleme cu care se vor confrunta pe parcursul acestei discipline.

Citându-l pe Dr. Valentin Iftenie din manualul de Medicină Legală pentru Facultatile de Drept, ed. Ştiinţelor Medicale, putem spune că:

In activitatea practica medico-legala, cauzalitatea exprima relaţia dintre un eveniment cu valoare de cauza si un eveniment cu valoare de efect , prin raportare la cei patru esenţiali: victima , agresor, agent vulnerant si locul faptei.

Cauza

Cauza = fenomen/complex de fenomene care precede si produce un alt fenomen; in lipsa cauzei nu se poate produce efectul chiar daca condiţiile sau circumstanţele sunt favorabile;

In funcţie de natura cauzelor se deosebesc cauze externe (exogene) si cauze interne (endogene); in lumea vie factorii externi acţionează prin intermediul celor interni, astfel încât cauzalitatea determinata de agenţii externi ai organismului uman poate fi:

  • 0% = imposibil – când factorii interni anulează acţiunea factorilor externi;
  • 100% = cert – când factorii interni sunt reduşi la zero de acţiunea factorilor externi;

In funcţie de durata de timp a acţiunii: cauze permanente si cauze episodice (temporare);

In funcţie de modul de acţiune:

  • cauze univoce – care sunt necesare si suficiente realizării efectului;
  • cauze neunivoce sau probabile care, la rândul lor, pot fi: previzibile; imprevizibile sau întâmplătoare.

In funcţie de nr. cauzelor:

  • cauze unice, ce declanşează un lanţ monocauzal simplu;
  • cauze multiple ce declanşează un lanţ complex, policauzal, in care cauzele pot avea o acţiune: convergenta (pozitiva sau negativa)- cauze concuratoare, care se potentează reciproc; divergenta, caz in care efectul este consecinţa cauzei mai puternica si va fi influenţat de condiţii sau circumstanţe.

Cauza poate acţiona (după Bergsen, citat de V.T. Dragomirescu) prin:

  • impulsiune, după modelul bilelor de biliard;
  • declanşare, aşa cum scânteia aprinde praful de puşca generând explozia;
  • desfăşurare, aşa cum se derulează o melodie după disc.

Condiţia

Condiţia = situaţia sau împrejurarea cu acţiune prelungita in timp, cvasipermanenta de care depinde apariţia efectului.

Condiţia poate influenta atât acţiunea cauzei, in sens pozitiv (stimulator) sau negativ (drenator), cat si efectul, dar nu poate genera efectul in lipsa cauzei.

In funcţie de origine se deosebesc:

  • condiţii interne : vârsta, sexul, starea de ebrietate, anemia, diverse boli preexistente (locale sau generale);
  • condiţii externe (care de cele mai multe ori sunt confundate cu cauzele) : factori de mediu, tratamentul medical aplicat etc.

In funcţie de modul in care pot influenta cauza, condiţiile pot fi:

  • dominante;
  • recesive;
  • codominante;

In funcţie de intensitate:

  • condiţii minime, fără de care efectul nu s-ar fi produs;
  • condiţii suficiente;
  • condiţii excesive, caz in care efectul este nu numai realizat dar si întreţinut.

Circumstanţele

Circumstanţele = împrejurările sau conjuncturile cu acţiune episodica, mai mult sau mai puţin prelungita in timp, care însoţesc un fenomen/fapt/situaţie si care pot fi favorizate sau inhibitorii.

Din acţiunea cauzelor, condiţiilor si circumstanţelor se conturează efectul.

Efectele

Efectele (reprezentate in medicina legala in principal prin leziuni traumatice decelate cu ocazia consultului persoanei sau a examinării cadavrului) pot fi clasificate:

In funcţie de natura lor:

  • efecte specifice;
  • efecte nespecifice.

In funcţie de importanta:

  • efecte principale;
  • efecte secundare.

In funcţie de momentul apariţiei:

  • efecte imediate;
  • efecte tardive.

In funcţie de calitate:

  • efecte pozitive;
  • efecte negative.

In funcţie de număr si localizare:

  • efecte unice;
  • efecte multiple ce pot fi locale sau generale.

Pana in prezent au fost vehiculate 3 teorii care încearcă sa explice cauzalitatea social-juridica prin prisma cauzalităţii biomedicale, si anume:

  • teoria referitoare la „proxima cauza” – dintr-o pluralitate de cauze ce concura la realizarea unui eveniment, cea mai apropiata este considerata cauza evenimentului respectiv;
  • teoria „echivalentei condiţiilor” : toate circumstanţele, evenimentele, împrejurările etc. care sunt implicate in realizarea efectului sunt considerate cauze echivalente;
  • teoria „cauzalităţii adecvate” : nu pot fi considerate drept cauze decât evenimentele care, in desfăşurarea naturala a faptelor, ar putea produce efectul respectiv.

In medicina legala cauzalitatea presupune folosirea, de regula, a doua noţiuni (de cele mai multe ori confundate intre ele de către jurişti, cat si de medicii legişti): legătura de cauzalitate si raportul de cauzalitate.

Legatura de cauzalitate

Este o noţiune ce exprima corelaţia (dependenta) dintre traumatism si prejudiciul generat (leziune traumatica sau deces); cu alte cuvinte, defineşte relaţia ce se poate stabili intre acţiunea traumatica si efectul (posttraumatic) constatat.

Legătura de cauzalitate poate fi:

Directa sau primara:

  • imediata/necondiţionata , calificata ca atare ori de cate ori intre traumatism si efect nu se interpune nimic (exemplu: aplicarea unei lovituri cu toporul in cap =>deces.
  • mediata/condiţionata , ce se stabileşte atunci când intre traumatism si consecinţele posttraumatice acţionează / se interpun factori preexistenţi cu rol favorizant; in lipsa acestor factori preexistenţi elementul traumatic nu ar fi fost suficient sa genereze efectul.

Rezulta 2 posibilităţi:

  • factorii preexistenţi agravează efectele traumatismului (exemplu: o plaga minora la un pacient hemofilic, urmata de sângerare masiva si deces sau suprainfecţia unei plăgi minore la un pacient diabetic, urmata de asemenea de deces);
  • traumatismul agravează patologia preexistenta (exemplu: pacient cu fractura in curs de consolidare la nivelul coloanei vertebrale suferă un nou traumatism, care generează o noua fractura, de aceasta data cu transectie medulara urmata de paralizie).

Indirecta sau secundara

Se considera legătura de cauzalitate indirecta atunci când intre traumatism si efect se interpune o complicaţie (exemplu: politraumatism rutier => spitalizare cu imobilizare in decubit dorsal => brenhopneumonie (cu decubit) => deces).

Conjugata sau complexa

Acest tip de legătura ar putea fi stabilit atunci când la realizarea efectului participa atât patologia preexistenta cat si o complicaţie (apăruta posttraumatic) a cârei etiopatogenie este greu sau chiar imposibil de apreciat in ce măsura tine de fondul patologic preexistent (spre exemplu diabet zaharat – in evoluţia căruia o astfel de complicaţie era previzibila) sau de efectele traumatismului in sine.

In concluziile expertizărilor medico-legale este necesar sa se precizeze nu numai daca exista sau nu legătura de cauzalitate intre traumatism si efectul constatat, ci si tipul legăturii de cauzalitate respective, pentru a putea oferi juristului posibilitatea gradării sancţiunii pe care o decide pentru fapta agresorului in limitele stabilite de codul penal (astfel, spre exemplu, conform art. 174 C.p.: „uciderea unei persoane se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani”).

Legătura de cauzalitate trebuie stabilita indiferent daca efectele traumatismului sunt locale, loco-regionale ori generale – fata de regiunea interesata iniţial – sau daca aceste efecte s-au produs imediat sau după un anumit interval de timp posttraumatic.

Pentru a se putea afirma din punct de vedere medico-legal existenta legăturii de cauzalitate este necesar:

  • sa existe o continuitate in timp a tulburărilor morfo-functionale, o înlănţuire simptomatologica, morfo-patologică si fizio-patologică obiectivabila, neîntrerupta, intre traumatism si consecinţele lui, de la data traumatismului incriminat la data examinării persoanei;
  • sa existe concordanta de sediu intre traumatism si leziunea constatata (spre exemplu mici echimoze la nivelul buzelor nu pot constitui argumentul traumatic in etiologia unei fracturi a dinţilor laterali, deci se vor descrie leziuni dento-alveolare limitate la un teritoriu inaccesibil acţiunii traumatice externe, fără corespondent lezional aflat in imediata vecinătate);
  • sa se poată exclude orice alta cauza posibila a leziunii respective;
  • sa se interpreteze corect si obiectiv fondul patologic preexistent, pentru a se putea face referiri ulterioare legate de gravitatea traumatismului suferit.

Exista legătura de cauzalitate:

  • ori de cate ori cauza generează direct efectul (imediat sau mediat);
  • ori de acte ori cauza generează tardiv efectul (prin complicaţii)
  • când cauza acţionează intr-un complex de condiţii;
  • când efectul s-ar fi produs si datorita altor cauze;
  • când efectul nu se produce fără existenta unor condiţii;
  • când condiţiile modifica acţiunea cauzei producând efecte paradoxale – disproporţionate.

Nu exista legătura de cauzalitate atunci când elementul traumatic nu poate fi interpretat ca o cauza, condiţie sau circumstanţa. Spre exemplu traumatism de mica intensitate (obiectivat prin legături traumatice elementare: echimoze sau excoriaţii puţin întinse in suprafaţa si de mici dimensiuni), la un bolnav de cancer in ultima faza, cu decesul acestuia la câteva zile posttraumatic.

Raportul de cauzalitate

Raportul de cauzalitate este o noţiune ce presupune compararea leziunilor traumatice decelate si a obiectelor traumatice care le-au generat, pentru ierarhizarea lor, deci se realizează o discriminare intre cauzele concuratoare (asociate, de aceeaşi valoare sau adjuvante, neesenţiale); aceasta noţiune are aplicabilitate in cazul existentei mai multor agresori, pentru a se putea stabili prin prisma leziunilor traumatice produse victimei gravitatea faptei fiecăruia si implicit sancţiunea juridica adecvata.

Astfel o plaga perforata a obrazului produsa cu un obiect dur de tip înţepător conferă o anumita gravitate faptei agresorului, spre deosebire de lovirea cu pumnul in regiunea mandibulara si fractura dubla de mandibula consecutiva, de care este învinuit un alt agresor.

Deci, raportul de cauzalitate va folosi juristului pentru încadrarea diferenţiata a faptelor mai multor agresori, in conformitate cu prevederile codului penal, in funcţie de gravitatea leziunii posttraumatice a cărui responsabilitate se atribuie fiecăruia in parte.

Am particularizat aceste aspecte ale cauzalităţii deoarece, in prezent, confuzia celor doua noţiuni generează greutăţi atât in activitatea practica medico-legala cat si in ceea ce priveşte interpretarea juridica.

Aceste considerente apreciez ca sunt de natura sa dea dreptate d-lui prof. Univ. Dr. V.T. Dragomirescu, care propune noţiunea de determinism in locul celei de proces cauzal (rezultat din analiza si inter-relaţia celor doua noţiuni), in teoria practica medico-legala.”

Back to Top