Drept constituţional

Teoria statului

Definiția statului și evoluția sa istorică

Termenul de stat provine de la cuvântul status, din limba latină, care inițial însemnă starea unui lucru, iar în sens juridic, situația unei persoane care face parte dintr-o comunitate cu care are în comun un set de valori și care îi conferă anumite drepturi și obligații.

Citește mai departe...

Țesuturile

Celulele se diferențiază, iau forme speciale care corespund funcției pe care o îndeplinesc, se grupează și formează țesuturi.

Definiție: Țesutul este o grupare de celule asemănătoare specializate pentru a îndeplini una sau mai multe funcții caracteristice.

După structura și forma celulelor, respectiv după funcția pe care o îndeplinesc în organism, se deosebesc patru mari categorii de țesuturi:

Citește mai departe...

Organele de simț ale omului

Organele de simț contribuie la realizarea unității funcționale a organismului și la integrarea acestuia în mediu. Funcția analizatorilor este de a recepționa, conduce și transforma în senzații specifice excitațiile din mediul extern sau intern.

Organul de simț (analizatorul) este alcătuit din trei segmente:

Citește mai departe...

Controlul motor

Controlul motor al miscarii

Controlul motor reprezinta modalitatea prin care se regleaza miscarea si se fac ajustarile dinamice posturale. Reprezinta controlul sistemului nervos central asupra activitatii specifice musculare voluntare.

Producerea unei miscari voluntare comporta patru momente principale :

Citește mai departe...

Funcţia de control a managementului

Esenţa, funcţiile şi tipurile activităţii de control

Funcţia de control si evaluare este ansamblul proceselor prin care performanţele firmei sînt măsurate şi comparate cu obiectivele şi stndardele stabilite iniţial, precum şi determinarea cauzelor ce generează abaterile de la standarde. Rolul controlului constă în posibilitatea cunoaşterii situaşiei din orice domeniu de activitate şi intervenţiei în vederea preîntîmpinării fenomenelor negative.

Citește mai departe...

Planificare Manageriala

Esenţa, necesitatea şi tipologia planurilor

Funcţia de planificare presupune decizii referitor la obiectivele organizaţiei şi acţiunile ce trebuie de întreprins pentru a atinge aceste scopuri.

Obiectivul este rezultatul viitor dorit de organizaţie. Orice organizaţie există pentru a atinge anumite scopuri. Planul este traseul de mişcare a organizaţiei spre obiectivele preconizate şi cuprinde în sine schemele de repartizare a resurselor, diverse grafice, sarcini intermediare. Deci planificarea este procesul de stabilire a obiectivelor şi a căilor de realizare a acestora.

Citește mai departe...

Tipuri de firme comerciale

În practica social-economică, în relaţiile de piaţă se întâlnesc şi se confruntă o multitudine de forme ale structurii organizaţionale, de tipuri sub care există şi se manifestă firmele comerciale.

Ansamblul tipologic al firmelor comerciale apare ca o expresie a cercetării şi analizei firmelor prezente pe piaţă prin intermediul a diverse criterii şi unghiuri de abordare.

Citește mai departe...

Anatomia măduvei spinării

Măduva spinării este situată în canalul vertebral, pe care însă nu-l ocupă în întregime. Lungimea măduvei este de 43 - 45 cm cu variații individuale. Limita superioară a măduvei corespunde orificiului occipital mare prin care canalul vertebral comunică în sus cu cavitatea craniană, iar limita inferioară corespunde vertebrei L2.

Citește mai departe...

Arc reflex elementar

Arcul reflex elementar este format din urmatoarele elemente componente:

  • receptorul specific diferentiat sau terminatia nervoasa libera;
  • calea aferenta (senzitiva) reprezentata de fibre senzitive (dendrite), care culeg informatiile de la receptorii periferici si se indreapta catre unul sau mai multi neuroni senzitivi; transporta influxul nervos exteroceptiv cutanat si proprioceptiv, constient si inconstient, provenit de la receptorii musculari, tendinosi, ososi si articulari;
  • centrii nervosi , situati in coarnele anterioare ale maduvei spinarii, reprezentati de motoneuronii α si γ;
  • calea eferenta (motorie) reprezentata de fibre motorii, respectiv axoni, care transmit comanda.
Citește mai departe...

Planificarea activităţii de marketing internaţional

Planificarea permite înţelegerea mediului în care acţionează firma şi elaborarea strategiei sale. În mediul internaţional, planificarea este mai dificil de realizat, datorită numărului de elemente externe implicate.

Citește mai departe...

Instrumente de analiza strategica

Instrumentele (modelele) de analiza folosite în marketingul strategic sunt :

  • ciclul de viata al produsului
  • matricea BCG
  • lantul valorii
  • curba de experienta.
Citește mai departe...

Strategia de produs

Opţiunile strategice ale oricărei întreprinderii trebuie să plece, mai întâi de la o analiză profundă a ceea ce se întâmplă pe piaţă cu produsele întreprinderii. Acest lucru se poate realiza prin utilizarea unor metode performante de analiză a portofoliului de produse (bunuri materiale sau servicii) din cadrul întreprinderii, metoda BCG, Metoda General Electric, Analiza SWOT etc. 

Citește mai departe...

De ce îmbatranim?

Chiar daca deseori suntem asemanati cu niste masini, exista totusi o mare diferenta: corpul nostru se repara si se reînnoieste mereu.

Spre deosebire de un automobil nou, care începe sa se uzeze din momentul în care paraseste vitrina unde a fost expus, la un nou-nascut sistemul imunitar, coordonarea, activitatea inimii si circulatia, judecata si înca multe altele se amelioreaza chiar, în loc sa se degradeze în decursul primului deceniu de viata.

Citește mai departe...

Neuronii si celulele gliale

Neuronul este alcatuit dintr-un corp celular (pericarion) voluminos, cu diametrul de 70 microni, dendrite foarte ramificate si un axon care este foarte lung, putand atinge aproape un metru.

Citește mai departe...

Dezvoltarea sistemului nervos

Sitemul nervos central se dezvoltă din placa neurală de origine ectodermală care apare la un embrion de 18 zile. Spre deosebire de ectodermul cutanat, placa neurală este pluristratificată și mai îngroșată. În partea centrală apare șanțul neural care se adâncește, marginile lui proeminente formând plicile neurale (fig. 1).

Citește mai departe...

Corelarea personalului cu volumul activităţii economice

Realizarea cu eficienţă superioară de către societăţile comerciale a obiectivelor lor economice este condiţionată de folosirea raţională a personalului, adică de creare a unui raport între dinamica vânzărilor şi dinamica personalului care să ducă la creşterea productivităţii muncii şi la economisirea cheltuielilor cu forţa de muncă.

Citește mai departe...

Macromediul Intreprinderii

Întreprinderea acţionează, la fel ca şi celelalte componente ale micromediului, sub influenţa altor factori de mediu, care acţionează pe un nivel superior. Aceşti factori de ordin general, îşi exercită influenţa lor asupra micromediului în mod indirect, iar efectele se resimt pe termen lung.

Citește mai departe...

Continutul si structura micromediului de marketing

Orice întreprinderea funcţionează în condiţiile concrete pe care i le oferă mediul său extern. Astaînseamnă că rezultatele activităţii sale vor depinde, pe de o parte, de măsura cunoaşterii fizionomiei şi mecanismului de funcţionare a mediului, iar pe de altă parte, de posibilităţile şi pricepereaîntreprinderii de a fructifica oportunităţile şi de a evita primejdiile pe care acesta i le furnizează.

Citește mai departe...

Obiectul de studiu al economiei

Încercarea de a defini obiectul de studiu al unei ştiinţe are tendinţa de a se baza pe întocmirea inventarului problemelor ce le abordează. Astfel, în cazul economiei, posibilul inventar de probleme ar cuprinde: producţia, schimbul, consumul, moneda, şomajul, inflaţia, creşterea economică etc.

Citește mai departe...

Dreptul administrativ ca ramură distinctă de drept

Scurt istoric privind dreptul administrativ

Administrația publică este la fel de veche ca și statul, deoarece rolul și funcțiile statului nu s-ar fi putut realiza și fără desfășurarea unor activități de natura administrativă, indiferent dacă acestea sunt activități dispozitive, prestatoare sau. pur și simplu, organizatorice. Aceste activități au fost treptat reglementate prin norme obligatorii, norme juridice, care nășteau obligații pentru administratori, și confereau o garanție mai puternică în realizarea interesului general al statului.

Citește mai departe...

Supply Chain Management

Global Supply Chain Operations

To date, our world market is dominated mostly by many well established global brands. Over the last three decades, there has been a steady trend of global market convergence – the tendency that indigenous markets start to converge on a set of similar products or services across the world. The end-result of the global market convergence is that companies have succeeded in their products or services now have the whole wide world to embrace for their marketing as well as sourcing.

Citește mai departe...

Labor

To produce goods and services, a firm uses raw materials, labor, and capital. We will now look at the market for labor. The workers sell their labor, or alternatively the sell their leisure time, for a wage, and their supply depends on their valuations of leisure and wage, respectively.

Citește mai departe...

Game Theory

Before we go on to the other market forms, oligopoly and monopolistic competition, we will introduce a tool called game theory. Game theory is a much younger tool than most of the others we have discussed so far and has become a large field of research. Here, we will just present two different games.

These will get to represent the two different groups of games: normal form games and extensive form games. We will later use these tools in the analysis of oligopolies.

Citește mai departe...

Oligopoly and Monopolistic Competition

Oligopoly

An oligopoly is a market in which there are only a few sellers. Most of the models in the literature only cover cases in which there are two sellers. Such markets are also called duopolies. As you will see, the analysis of oligopolies is quite complicated. Furthermore, there are several different models that yield different results. This can be quite confusing. Take some time to see what the differences are in the assumptions and why they give different results. Which model to use, depends on what the situation is in a particular case. Different structures can have dramatically different effects on the market.

Citește mai departe...

The marketing plan


Improving your competitive edge

The Marketing Plan is a written strategy for selling the products/services of a new business. It is a reflection of how serious a company is in meeting the competition head-on, with strategies and plans to increase market share and attract customers. An effective Marketing Plan is backed by carefully collected market, consumer and competitor information, sometimes citing professional advice.

Citește mai departe...

Characteristics of the American Economy

Characteristics of the American Economy

In a market economy, producers often spend large amounts to make sure that consumers—even very young children—know the names and logos of their products. This is because free-market consumers have freedom of choice, and they will often choose brand names they recognize. In this section, you’ll learn more about freedom of choice and the other major characteristics of a market economic system.

Citește mai departe...

Income Measurement

Measurement Triggering Transactions and Events

Economists often refer to income as a measure of better-offenses. In other words, economic income represents an increase in the command over goods and services. Such notions of income capture a business’s operating successes, as well as a good fortune from holding assets that may increase in value.

The Meaning of Accounting Income

Citește mai departe...

Monopoly

A monopoly can be viewed as the opposite of perfect competition. Instead of many firms, there is only one: the monopolist. This has important consequences for both price setting and the quantity produced.

Barriers to Entry

Why do monopolies arise? There are many different reasons, but all of them have to do with barriers to entry in the market. The reasons for these barriers could be structural. There are properties of the market that automatically shut competitors out:

Citește mai departe...

Introduction to microeconomics

Economics is often defined as something along the lines of “the study of how society manages its scarce resources.” The starting point of most such studies is that individuals allocate their resources such that they themselves will get the highest possible level of utility.

An individual has an idea of what the consequences of different actions will be, and she chooses that action she believes will produce the best result for her. She is, in other words, selfish and rational.

Citește mai departe...

The Future Challenges supply chain management

What’s the future holds for supply chain management? The future of supply chain management is the future of business management when there will be no business that is not part of a supply chain. The paradigm of business management will soon be converged to the paradigm of supply chain management. To precisely fortune-tell the future of supply chains is meaningless.

But what’s useful is to identify and explore some challenges that we better prepare ourselves for. Three key challenges have been identified and discussed here.

Citește mai departe...

Introduction to Accounting

Accounting Information

You likely have a general concept of what accountants do. They capture information about the transactions and events of a business and summarize that activity in reports that are used by persons interested in the entity. But, you likely do not realize the complexity of accomplishing this task. It involves a talented blending of technical knowledge and measurement artistry that can only be fully appreciated via the extensive study of the subject.

Citește mai departe...

The Reporting Cycle

Preparing Financial Statements

In the previous chapter, you learned all about adjustments that might be needed at the end of each accounting period. These adjustments were necessary to bring a company’s books and records currently in anticipation of calculating and reporting its income and financial position.

However, Information Processing did not illustrate how those adjustments would be used to actually prepare the financial statements. This chapter will begin with that task.

Citește mai departe...

Supply Chain Design and Analysis: Models and Methods

For years, researchers and practitioners have primarily investigated the various processes within manufacturing supply chains individually. Recently, however, there has been increasing attention placed on the performance, design, and analysis of the supply chain as a whole.

This attention is largely a result of the rising costs of manufacturing, the shrinking resources of manufacturing bases, shortened product life cycles, the leveling of the playing field within manufacturing, and the globalization of market economies.

Citește mai departe...

Supply Chain Design and Planning

One of the important issues in supply chain management is to design and plan out the overall architecture of the supply chain network and the value-adding flows that go through it. This means that managers should step back and looks at the supply chain as a whole and formulates strategies and processes that maximize the total supply chain value-adding and minimizes the total supply chain costs.

Citește mai departe...

Agile supply chain management

The Need for Agility

Having understood the impact and the indisputable success of the lean philosophy applied in many organizations world over. Can we come to a conclusion that the next milestone, after the craft production and mass production, is going to be the lean production? To answer this question, one needs to first establish whether the lean approach can fit all business environments now and in the future. Researches and literature so far appear to believe the otherwise.

The critical argument here is that the lean system was developed from a forecasting based volume production industrial sector where the market differentiator is reliability and cost, and today a large part of our global market is variety dominated and the differentiator is speed and responsiveness. Hence, lean probably is not a cure-all approach after all.

Citește mai departe...
Pin It

Acest Capitol este deosebit de important pentru că îi face pe studenţi să înţeleagă situaţiile şi numeroasele probleme cu care se vor confrunta pe parcursul acestei discipline.

Citându-l pe Dr. Valentin Iftenie din manualul de Medicină Legală pentru Facultatile de Drept, ed. Ştiinţelor Medicale, putem spune că:

In activitatea practica medico-legala, cauzalitatea exprima relaţia dintre un eveniment cu valoare de cauza si un eveniment cu valoare de efect , prin raportare la cei patru esenţiali: victima , agresor, agent vulnerant si locul faptei.

Cauza

Cauza = fenomen/complex de fenomene care precede si produce un alt fenomen; in lipsa cauzei nu se poate produce efectul chiar daca condiţiile sau circumstanţele sunt favorabile;

In funcţie de natura cauzelor se deosebesc cauze externe (exogene) si cauze interne (endogene); in lumea vie factorii externi acţionează prin intermediul celor interni, astfel încât cauzalitatea determinata de agenţii externi ai organismului uman poate fi:

  • 0% = imposibil – când factorii interni anulează acţiunea factorilor externi;
  • 100% = cert – când factorii interni sunt reduşi la zero de acţiunea factorilor externi;

In funcţie de durata de timp a acţiunii: cauze permanente si cauze episodice (temporare);

In funcţie de modul de acţiune:

  • cauze univoce – care sunt necesare si suficiente realizării efectului;
  • cauze neunivoce sau probabile care, la rândul lor, pot fi: previzibile; imprevizibile sau întâmplătoare.

In funcţie de nr. cauzelor:

  • cauze unice, ce declanşează un lanţ monocauzal simplu;
  • cauze multiple ce declanşează un lanţ complex, policauzal, in care cauzele pot avea o acţiune: convergenta (pozitiva sau negativa)- cauze concuratoare, care se potentează reciproc; divergenta, caz in care efectul este consecinţa cauzei mai puternica si va fi influenţat de condiţii sau circumstanţe.

Cauza poate acţiona (după Bergsen, citat de V.T. Dragomirescu) prin:

  • impulsiune, după modelul bilelor de biliard;
  • declanşare, aşa cum scânteia aprinde praful de puşca generând explozia;
  • desfăşurare, aşa cum se derulează o melodie după disc.

Condiţia

Condiţia = situaţia sau împrejurarea cu acţiune prelungita in timp, cvasipermanenta de care depinde apariţia efectului.

Condiţia poate influenta atât acţiunea cauzei, in sens pozitiv (stimulator) sau negativ (drenator), cat si efectul, dar nu poate genera efectul in lipsa cauzei.

In funcţie de origine se deosebesc:

  • condiţii interne : vârsta, sexul, starea de ebrietate, anemia, diverse boli preexistente (locale sau generale);
  • condiţii externe (care de cele mai multe ori sunt confundate cu cauzele) : factori de mediu, tratamentul medical aplicat etc.

In funcţie de modul in care pot influenta cauza, condiţiile pot fi:

  • dominante;
  • recesive;
  • codominante;

In funcţie de intensitate:

  • condiţii minime, fără de care efectul nu s-ar fi produs;
  • condiţii suficiente;
  • condiţii excesive, caz in care efectul este nu numai realizat dar si întreţinut.

Circumstanţele

Circumstanţele = împrejurările sau conjuncturile cu acţiune episodica, mai mult sau mai puţin prelungita in timp, care însoţesc un fenomen/fapt/situaţie si care pot fi favorizate sau inhibitorii.

Din acţiunea cauzelor, condiţiilor si circumstanţelor se conturează efectul.

Efectele

Efectele (reprezentate in medicina legala in principal prin leziuni traumatice decelate cu ocazia consultului persoanei sau a examinării cadavrului) pot fi clasificate:

In funcţie de natura lor:

  • efecte specifice;
  • efecte nespecifice.

In funcţie de importanta:

  • efecte principale;
  • efecte secundare.

In funcţie de momentul apariţiei:

  • efecte imediate;
  • efecte tardive.

In funcţie de calitate:

  • efecte pozitive;
  • efecte negative.

In funcţie de număr si localizare:

  • efecte unice;
  • efecte multiple ce pot fi locale sau generale.

Pana in prezent au fost vehiculate 3 teorii care încearcă sa explice cauzalitatea social-juridica prin prisma cauzalităţii biomedicale, si anume:

  • teoria referitoare la „proxima cauza” – dintr-o pluralitate de cauze ce concura la realizarea unui eveniment, cea mai apropiata este considerata cauza evenimentului respectiv;
  • teoria „echivalentei condiţiilor” : toate circumstanţele, evenimentele, împrejurările etc. care sunt implicate in realizarea efectului sunt considerate cauze echivalente;
  • teoria „cauzalităţii adecvate” : nu pot fi considerate drept cauze decât evenimentele care, in desfăşurarea naturala a faptelor, ar putea produce efectul respectiv.

In medicina legala cauzalitatea presupune folosirea, de regula, a doua noţiuni (de cele mai multe ori confundate intre ele de către jurişti, cat si de medicii legişti): legătura de cauzalitate si raportul de cauzalitate.

Legatura de cauzalitate

Este o noţiune ce exprima corelaţia (dependenta) dintre traumatism si prejudiciul generat (leziune traumatica sau deces); cu alte cuvinte, defineşte relaţia ce se poate stabili intre acţiunea traumatica si efectul (posttraumatic) constatat.

Legătura de cauzalitate poate fi:

Directa sau primara:

  • imediata/necondiţionata , calificata ca atare ori de cate ori intre traumatism si efect nu se interpune nimic (exemplu: aplicarea unei lovituri cu toporul in cap =>deces.
  • mediata/condiţionata , ce se stabileşte atunci când intre traumatism si consecinţele posttraumatice acţionează / se interpun factori preexistenţi cu rol favorizant; in lipsa acestor factori preexistenţi elementul traumatic nu ar fi fost suficient sa genereze efectul.

Rezulta 2 posibilităţi:

  • factorii preexistenţi agravează efectele traumatismului (exemplu: o plaga minora la un pacient hemofilic, urmata de sângerare masiva si deces sau suprainfecţia unei plăgi minore la un pacient diabetic, urmata de asemenea de deces);
  • traumatismul agravează patologia preexistenta (exemplu: pacient cu fractura in curs de consolidare la nivelul coloanei vertebrale suferă un nou traumatism, care generează o noua fractura, de aceasta data cu transectie medulara urmata de paralizie).

Indirecta sau secundara

Se considera legătura de cauzalitate indirecta atunci când intre traumatism si efect se interpune o complicaţie (exemplu: politraumatism rutier => spitalizare cu imobilizare in decubit dorsal => brenhopneumonie (cu decubit) => deces).

Conjugata sau complexa

Acest tip de legătura ar putea fi stabilit atunci când la realizarea efectului participa atât patologia preexistenta cat si o complicaţie (apăruta posttraumatic) a cârei etiopatogenie este greu sau chiar imposibil de apreciat in ce măsura tine de fondul patologic preexistent (spre exemplu diabet zaharat – in evoluţia căruia o astfel de complicaţie era previzibila) sau de efectele traumatismului in sine.

In concluziile expertizărilor medico-legale este necesar sa se precizeze nu numai daca exista sau nu legătura de cauzalitate intre traumatism si efectul constatat, ci si tipul legăturii de cauzalitate respective, pentru a putea oferi juristului posibilitatea gradării sancţiunii pe care o decide pentru fapta agresorului in limitele stabilite de codul penal (astfel, spre exemplu, conform art. 174 C.p.: „uciderea unei persoane se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani”).

Legătura de cauzalitate trebuie stabilita indiferent daca efectele traumatismului sunt locale, loco-regionale ori generale – fata de regiunea interesata iniţial – sau daca aceste efecte s-au produs imediat sau după un anumit interval de timp posttraumatic.

Pentru a se putea afirma din punct de vedere medico-legal existenta legăturii de cauzalitate este necesar:

  • sa existe o continuitate in timp a tulburărilor morfo-functionale, o înlănţuire simptomatologica, morfo-patologică si fizio-patologică obiectivabila, neîntrerupta, intre traumatism si consecinţele lui, de la data traumatismului incriminat la data examinării persoanei;
  • sa existe concordanta de sediu intre traumatism si leziunea constatata (spre exemplu mici echimoze la nivelul buzelor nu pot constitui argumentul traumatic in etiologia unei fracturi a dinţilor laterali, deci se vor descrie leziuni dento-alveolare limitate la un teritoriu inaccesibil acţiunii traumatice externe, fără corespondent lezional aflat in imediata vecinătate);
  • sa se poată exclude orice alta cauza posibila a leziunii respective;
  • sa se interpreteze corect si obiectiv fondul patologic preexistent, pentru a se putea face referiri ulterioare legate de gravitatea traumatismului suferit.

Exista legătura de cauzalitate:

  • ori de cate ori cauza generează direct efectul (imediat sau mediat);
  • ori de acte ori cauza generează tardiv efectul (prin complicaţii)
  • când cauza acţionează intr-un complex de condiţii;
  • când efectul s-ar fi produs si datorita altor cauze;
  • când efectul nu se produce fără existenta unor condiţii;
  • când condiţiile modifica acţiunea cauzei producând efecte paradoxale – disproporţionate.

Nu exista legătura de cauzalitate atunci când elementul traumatic nu poate fi interpretat ca o cauza, condiţie sau circumstanţa. Spre exemplu traumatism de mica intensitate (obiectivat prin legături traumatice elementare: echimoze sau excoriaţii puţin întinse in suprafaţa si de mici dimensiuni), la un bolnav de cancer in ultima faza, cu decesul acestuia la câteva zile posttraumatic.

Raportul de cauzalitate

Raportul de cauzalitate este o noţiune ce presupune compararea leziunilor traumatice decelate si a obiectelor traumatice care le-au generat, pentru ierarhizarea lor, deci se realizează o discriminare intre cauzele concuratoare (asociate, de aceeaşi valoare sau adjuvante, neesenţiale); aceasta noţiune are aplicabilitate in cazul existentei mai multor agresori, pentru a se putea stabili prin prisma leziunilor traumatice produse victimei gravitatea faptei fiecăruia si implicit sancţiunea juridica adecvata.

Astfel o plaga perforata a obrazului produsa cu un obiect dur de tip înţepător conferă o anumita gravitate faptei agresorului, spre deosebire de lovirea cu pumnul in regiunea mandibulara si fractura dubla de mandibula consecutiva, de care este învinuit un alt agresor.

Deci, raportul de cauzalitate va folosi juristului pentru încadrarea diferenţiata a faptelor mai multor agresori, in conformitate cu prevederile codului penal, in funcţie de gravitatea leziunii posttraumatice a cărui responsabilitate se atribuie fiecăruia in parte.

Am particularizat aceste aspecte ale cauzalităţii deoarece, in prezent, confuzia celor doua noţiuni generează greutăţi atât in activitatea practica medico-legala cat si in ceea ce priveşte interpretarea juridica.

Aceste considerente apreciez ca sunt de natura sa dea dreptate d-lui prof. Univ. Dr. V.T. Dragomirescu, care propune noţiunea de determinism in locul celei de proces cauzal (rezultat din analiza si inter-relaţia celor doua noţiuni), in teoria practica medico-legala.”

Pin It

Back to Top