Constatarea şi evaluarea stocurilor de mărfuri şi materiale

Pentru ca stocurile de mărfuri şi materiale (SMM) să fie reflectate în contabilitate şi rapoarte financiare este necesar ca ele să fie constatate şi evaluate.

Constatarea SMM ca active are loc în cazul cînd se respectă următoarele cerinţe:

1. întreprinderea are o certitudine întemeiată că SMM vor aduce avantaj economic în viitor din utilizarea (realizarea) lor;
2. valoarea stocurilor poate fi determinată cu un grad înalt de exactitate.

Evaluarea se efectuează prin determinarea valorii SMM.

Există 3 tipuri de evaluare a SMM :

1. evaluarea iniţială;
2. evaluarea curentă
3. evaluarea ulterioară.

Valoarea iniţială (de intrare sau valoarea istorică se determină la intrarea SMM în patrimoniul întreprinderii şi reprezintă suma mijloacelor băneşti achitate sau a echivalentelor acestora, fie valoarea venală sub altă formă de compensare acordată la achiziţionarea SMM.

Conform prevederilor S.N.C. 2 "Stocurile de mărfuri şi materiale" la intrare stocurile se evaluează în dependenţă de sursele de intrare şi metodele de achiziţionare:

a) pentru SMM procurate de la terţi - cu valoarea de cumpărare şi cheltuielile de transport-aprovizionare (cheltuielile de transport legate nemijlocit de achiziţionarea mărfurilor, cheltuielile de încărcare-descărcare şi păstrare, taxele vamale şi alte impozite, prevăzute de legislaţia în vigoare, referitoare la procurarea SMM;

b) pentru SMM confecţionate la întreprindere - la costul efectiv al activului produs, care include consumurile materiale directe, consumurile directe privind retribuirea muncii şi consumurile indirecte de producţie;

c) pentru SMM primite pe calea schimbului – la valoarea venala a activelor procurate/primite (valoarea venală este sumă cu care un activ poate fi schimbat în procesul operaţiei comerciale între părţile independente);

d) pentru SMM primite cu titlu gratuit - la valoarea de utilitate a activului stabilită prin acordul părţilor;

Evaluarea ulterioară prevede determinarea valorii stocurilor la momentul întocmirii rapoartelor financiare (bilanţului). Conform paragrafului 7 al S.N.C 2 "Stocurile de mărfuri şi materiale" SMM se reflectă în rapoartele financiare la valoarea cea mai mică dintre valoarea iniţială şi valoarea realizabilă netă, care la rîndul său se determină luînd ca bază preţurile de realizare a stocurilor, diminuate cu cheltuielile probabile de vînzare.

În decursul perioadei de gestiune nu este posibilă totdeauna determinarea valorii iniţiale a stocurilor procurate în momentul achiziţionării (în cazul cînd nomenclatorul de materiale care se procură este larg, cheltuielile de achiziţionare se referă la cîteva tipuri de mărfuri (materiale) şi pot fi identificate numai la sfîrşitul perioadei de gestiune.

Dacă nu-i posibilă determinarea costului efectiv la momentul achiziţionării livrarea materialelor în producţie în contabilitatea curentă se aplică un preţ convenţional.

S.N.C. 2 "Stocurile de mărfuri şi materiale" prevede în evidenţa contabilă curentă următoarele metode de evaluare a stocurilor:

Metoda costului normativ - pentru evaluarea şi controlul operativ al existenţei şi circulaţiei, produselor finite şi producţiei neterminate. Costul normativ se determină, luînd ca bază de calcul cheltuielile materiale directe, cheltuielile directe privind retribuirea muncii şi cheltuielile indirecte de producţie. Pentru ca costul normativ să fie real, normele de cheltuieli trebuie să fie analizate sistematic şi revizuite în cazul cînd s-a schimbat nivelul de cheltuieli;

Metoda vînzărilor cu amănuntul - pentru evaluarea unei cantităţi mari de mărfuri care au un profit relativ egal în preţul vînzărilor în cazul unui sortiment care variază rapid. Această metodă se aplică, de regulă, în comerţ. În contabilitatea curentă de circulaţie a mărfurilor evaluarea acestora se efectuează după metoda vînzărilor cu amănuntul la preţuri de vînzare, cu evidenţierea adaosului comercial, sau la valoarea de achiziţie. Reducerea valorii de achiziţie a mărfurilor se admite în cazurile cînd valoarea realizabilă netă este mai joasă decît costul (în cazul cînd SMM parţial sau deteriorat, s-au uzat, au scăzut preţurile de vînzare ori au sporit cheltuielile pentru completarea şi organizarea vînzării acestora);

Metoda de identificare - pentru stocurile produse şi destinate unor proiecte speciale, precum şi pentru cele ce nu sînt reciproc substituibile;

iar pentru un sortiment variat de mărfuri reciproc substituibile:

• metoda costului mediu ponderat
• metoda FIFO (prima intrare - prima ieşire)
• metoda LIFO (ultima intrare - prima ieşire)

Exemplul 1 

Date iniţiale: Materialul “M” 

Metoda costului mediu ponderat

Metoda LIFO

Compararea informaţiilor privind aplicarea diferitor metode de evaluare a SMM