Contabilitatea rezervelor

Rezervele reprezintă sumele depuse de către întreprindere în scopul acoperirii pierderilor rezultate din activitatea economico-financiară a întreprinderii.

În dependenţă de conţinutul economic rezervele se împart în:  prevăzute de legislaţie – a căror constituire e stabilită de lege.

Exemplu: societăţile pe acţiuni sînt obligate sînt obligate să creeze rezerve în mărime de cel puţin 15% din suma capitalului statutar iniţial, fondurile de investiţii - 30% din suma capitalului statutar, băncile comerciale – 25% din suma mijloacelor atrase de la clienţi. Volumul rezervelor se indică în documentele de constituire;

prevăzute de statut – a căror creare, mărime şi scop sînt prevăzute de statutul întreprinderii.

Rezervele prevăzute de statut în cazul societăţilor pe acţiuni se formează din defalcări anuale din profitul net pîna la atingerea mărimii prevăzute de statutul societăţii. Volumul defalcărilor se stabileşte de adunarea generala a acţionarilor. Capitalul de rezerva trebuie să fie plasat în active cu lichiditate înaltă, care ar asigura folosirea lui în orice moment.

Exemplu: Întreprinderea poate să creeze rezerve pentru dezvoltarea socială şi a producţiei, stimularea lucrătorilor.

alte rezerve – a căror creare şi mărime nu e prevăzută în statut, dar ele constituie conform deciziei adunării fondatorilor sau a adunării de conducere a întreprinderii.

Rezervele se folosesc pentru:

• majorarea capitalului statutar
• acoperirea pierderilor anilor precedenţi şi anului curent
• plata dividendelor (de regulă, pentru acţiunile privilegiate) în cazul insuficienţei profitului.

Evidenţa analitică a rezervelor se ţine pe categorii de rezerve, surse de formare şi direcţii de utilizare. Pentru evidenţa sintetică sînt destinate conturile de pasiv 321, 322, 323. În creditul acestor conturi se reflectă constituirea rezervelor, în debit – utilizarea lor. Soldurile conturilor sînt creditoare şi reflectă mărimea rezervelor existente la o dată anumită (se reflectă în cap. III a Bilanţului contabil).

La formarea rezervelor se întocmeşte formula contabilă:

• debit conturile 332,
• credit conturile 321, 322, 323.

Utilizarea rezervelor se înregistrează prin formula:

• debit conturile 321, 322, 323 – la suma totală a rezervelor utilizate
• credit contul 311 – la suma rezervelor utilizate pentru majorarea capitalului statutar,
• credit conturile 332 – la suma rezervelor utilizate pentru acoperirea pierderilor neacoperite a anilor precedenţi,
• credit contul 537 – la suma rezervelor utilizate pentru achitarea dividendelor pe acţiuni privilegiate.

Operaţiile legate de formarea şi utilizarea rezervelor se reflectă în registre contabile (jurnale, borderouri, situaţii), forma şi structura cărora se stabileşte de către fiecare întreprindere.