Evidenţa capitalului secundar

Capitalul secundar – cuprinde diferenţele din reevaluarea activelor pe termen lung şi subvenţiile de stat. Diferenţele din reevaluarea activelor apar în rezultatul reevaluării activelor materiale, mijloacelor fixe, investiţiilor financiare active şi a altor active pe termen lung.

În rezultatul reevaluării pot fi stabilite:

• diferenţe pozitive (ecartul de reevaluare) – cînd valoarea activelor după reevaluare este mai mare decît valoarea pînă la reevaluare;
• diferenţe negative (reducerea valorii activelor) – cînd valoarea activelor după reevaluare este mai mică decît valoarea pînă la reevaluare.

Evidenţa analitică a diferenţelor din reevaluare se ţine pe tipuri de active pe termen lung reevaluate.

Pentru evidenţa sintetică este destinat contul de pasiv 341 “Diferenţele din reevaluarea activelor pe termen lung”. În creditul acestui cont se înregistrează suma ecartului de reevaluare a activelor pe termen lung, în debit – suma reducerilor de reevaluare. La ieşirea activelor pe termen lung sumele ecartului la evaluare se trec la venituri, iar reducerilor – la cheltuielile activităţii de investiţii la întreprindere.

Soldul activului poate fi:

• creditor – cînd suma totală a ecartului de evaluare depăşeşte suma totală a reducerilor de reevaluare,
• debitor – cînd suma reducerilor este mai mare decît suma ecartului de reevaluare.

Soldul creditor se înregistrează în cap. III al Bilanţului contabil cu semnul “+”, iar soldul debitor tot în acest capitol – cu semnul “-”.

Diferenţele din reevaluarea activelor pe termen lung se reflectă prin formulele contabile:

1) ecartul de reevaluare:

• debit conturile 111, 121, 122, 123, 125, 133,
• credit contul 341;

2) reducerea de reevaluare:

• debit contul 341;
• credit conturile 111, 121, 122, 123, 125, 133.

Dacă întreprinderea aplică metoda alternativă de reevaluare a mijloacelor fixe atunci reevaluării se supune şi uzura mijlocului fix şi se întocmeşte formula contabilă:

1. la suma majorării uzurii acumulate:

• debit contul 341
• credit contul 124

2. la suma micşorării uzurii acumulate:

• debit contul 124
• credit contul 341

La ieşirea activelor pe termen lung:

1) ecartul de reevaluare se trece la veniturile activităţii de investiţii prin formula contabilă:

• debit contul 341,
• credit conturile 621.

2) reducerile de reevaluare se trec la cheltuielile activităţii de investiţii prin formula contabilă:

• debit contul 721;
• credit conturile 341.

De menţionat faptul că în scopuri fiscale nu se admite reevaluarea mijloacelor fixe, altfel spus modificarea valorii de intrare a acestora decît în cazurile prevăzute de articolul 27 p. (8) şi (10), din Codul fiscal, şi anume la suma:

1. cheltuielilor de reparaţie ce depăşesc plafonul de 15 % din baza valorică ajustată la începutul anului;
2. taxei pe valoarea adăugată, ce urmează a fi trecută în cont în conformitate cu Codul Fiscal, calculată din valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe comercializate, care sînt trecute, în evidenţa contabila, cu taxa pe valoarea adăugata;
3. valorii probabile rămasă a mijloacelor fixe în cazul trecerii lor la pierderi, în evidenţă contabilă, în legătură cu uzura totală.

Subvenţiile de stat reprezintă a doua parte componentă a capitalului secundar.

Conform SNC 20 „Contabilitatea subvenţiilor şi publicitatea informaţiei aferentă asistenţei de stat” subvenţiile de stat sunt considerate ajutoarele de stat acordate întreprinderii sub formă unor transferuri de resurse în schimbul respectării anumitor condiţii la activitatea operaţională a acesteia.

Ajutoarele pot fi acordate ca granturi, donaţii, alocaţii, asistenţă financiară sau tehnică, prime ş.a.

Acestea pot fi primite în formă de mijloace băneşti, active materiale sau nemateriale, investiţii.

Condiţiile acordării ajutoarelor de stat pot fi: crearea de către întreprindere a locurilor noi de muncă. Menţinerea unor preţuri garantate de stat, atunci în cazul cînd preţurile formate în mod liber nu reuşesc să acopere cheltuielile efectuate de către întreprindere.

Subvenţiile de stat, inclusiv cele nebăneşti, se evaluează la valoarea venală (de intrare) numai în momentul în care va exista o certitudine întemeiată că:

• întreprinderea va respecta condiţiile de acordare a acestora; şi
• subvenţiile vor fi primite.

Evidenţa analitică a subvenţiilor se ţine pe surse de intrare a mijloacelor şi direcţii de utilizare a acestora.

Pentru evidenţa sintetică a subvenţiilor este destinat contul de pasiv 342 “Subvenţii”.

În creditul acestui cont se reflectă intrarea sau primirea subvenţiilor, în debit – utilizarea sau restituirea acestora organelor de stat în cazurile prevăzute de legislaţie. Soldul contului este creditor şi reprezintă mărimea subvenţiilor primite, dar neutilizate de către întreprindere la o anumită dată şi se reflectă în cap. III al Bilanţului contabil.

Modul de contabilizare a subvenţiilor depinde de condiţiile de acordare a acestora. În dependenţa de modul de utilizare a subvenţiilor, de durata perioadei de obţinere a avantajului economice acordate întreprinderii în schimbul anumitor condiţii pot fi utilizate şi alte scheme de formule contabile privind utilizarea subvenţiilor.

Aici sînt examinate numai operaţiunile economice şi formulele contabile de bază.

Subvenţiile de stat se contabilizează prin metoda capitalului, sau prin metoda venitului.

Metoda capitalului constată subvenţiile sub formă de active materiale, nemateriale sau investiţii pe termen lung.

1. La primirea acestor mijloace iniţial (pînă la reflectarea lor în componenţa capitalului) se întocmeşte formula contabilă:

• debit conturile 111, 112, 121, 123, 131,
• credit conturile 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială”.

2. Metoda capitalului se admite şi la contabilizarea mijloacelor băneşti încasate, care vor fi destinate creării activelor pe termen lung. În aşa caz se întocmeşte formula contabilă:

• debit conturile 241, 242, 244,
• credit conturile 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială”.

După utilizarea mijloacelor băneşti la crearea activelor pe termen lung reflectăm intrarea activelor create în modul următor:

3. La crearea activelor prin intermediul antreprenorilor se întocmeşte formula contabilă:

• debit conturile 112, 121 – la valoarea activului creat (fără TVA),
• debit contul 534 – la suma TVA,
• credit contul 521 – la datoria faţă de furnizor, inclusiv TVA.

4. La crearea activelor în regie se întocmeşte formula contabilă:

• debit conturile 112, 121 – la consumurile referitoare la crearea activului,
• credit conturile 211, 213, 214, 531, 533, 812 etc. – la consumurile efectuate;

5. La predarea obiectului în exploatare se întocmeşte formula contabilă:

• debit contul 111 sau 123,
• credit contul 112 sau 121.

6. După predarea obiectului în exploatare (în cazul cînd sunt primite active pe termen lung
(operaţiunea 1) şi în cazul cînd au fost primite subvenţii sub formă de mijloace băneşti (operaţiunea 2)) şi îndeplinirea condiţiilor aferente subvenţiilor acestea se trec la majorarea capitalului secundar prin formula contabilă:

• debit contul 423,
• credit contul 342.

7. Pe măsura exploatării activelor în mărimea cheltuielilor efectuate, referitoare la aceste active (uzura, amortizarea) subvenţia se va trece la veniturile perioadei în care au fost efectuate cheltuielile respective.

De exemplu, dacă a fost calculată uzura obiectului de mijloace fixe creat din subvenţii în sumă de 20 000 lei va fi întocmită formula contabilă:

• debit contul 712, 713, 813 – 20 000 lei,
• credit contul 124 – 20 000 lei.

Concomitent la recunoaşterea cheltuielilor referitoare la uzura calculată se recunosc şi veniturile în aceiaşi sumă, fiind întocmită formula contabilă:

• debit contul 342,
• credit contul 622.

În aşa caz, veniturile şi cheltuielile de la utilizarea obiectului creat din subsidii, fiind recunoscute în aceiaşi sumă şi în aceiaşi perioadă, rezultatul financiar a întreprinderii nu va fi influenţat, adică va fi egal cu zero.

Dacă subvenţiile nu se utilizează conform condiţiilor stabilite la oferirea acestora statul poate să ceară rambursarea acestora. De regulă, se rambursează partea subvenţiilor care nu a fost trecută la cheltuieli (adică care nu au fost reflectate prin formula contabilă: debit contul 722, credit conturile 113, 124). Însă, dacă condiţiile nu au fost îndeplinite în totalmente restituirea poate fi cerută în mărimea de 100%, necătînd că obiectele subvenţionate au fost utilizate şi calculată suma uzurii respective.

La suma stabilită de rambursare organelor de stat, se întocmeşte formula contabilă:

• debit contul 342,
• credit conturile 111, 121, 123, 241, 242.

Dacă subvenţia a fost primită cu condiţia majorării capitalului statutar al întreprinderii, atunci se întocmeşte formula contabilă:

• debit contul 342,
• credit contul 311.

Subvenţia, fiind reflectată în componenţa capitalului statutar nu poate fi contabilizată prin venituri şi cheltuieli.

În cazurile în care activele intrate la întreprindere ca subvenţii sunt reflectate prin metoda venitului, atunci la intrarea activelor se întocmeşte formula contabilă:

• debit conturile 111, 112, 121, 122, 123 etc.,
• credit contul 423.

La predarea obiectelor primite în exploatare valoarea acestora se trece la venituri prin formula contabilă:

• debit contul 423 – la valoarea totală a obiectului,
• credit contul 422 „Venituri anticipate pe termen lung” – la valoarea obiectului în formă de subvenţii care nu se referă la perioada de gestiune;
• credit contul 515 „Venituri anticipate curente” – la valoarea obiectului care se referă la anul curent.

Conform regulilor generale prevăzute de SNC 20 cheltuielile reflectate în perioada de gestiune în formă de uzură a obiectului se reflectă prin formula contabilă:

• debit conturile 712, 713, 813 etc.,
• credit conturile 113, 124, 126..

Concomitent la suma cheltuielilor referitoare la perioada de gestiune se întocmeşte formula contabile:

• debit contul 515,
• credit contul 622.