Particularităţile contabilităţii circulaţiei mărfurilor în regim de consignaţie
- Detalii
- Categorie: Contabilitea în comerţ
- Accesări: 11,445
Circulaţia mărfurilor prin unităţile (secţiile) de consignaţie, specializate pentru această formă de comerţ, comparativ cu circulaţia obişnuită a mărfurilor cu amănuntul, prezintă anumite particularităţi care influenţează organizarea contabilităţii dintre care se amintesc cele mai semnificative:
- intrarea mărfurilor în consignaţie se consemnează în acordul consignaţional, în baza facturii de expediţie, la preţul de evaluare negociat cu comitentul şi la preţul de vânzare, inclusiv TVA;
- mărfurile primite în consignaţie se înregistrează în debitul contului 923 „Mărfuri primite în consignaţie”, la preţul de evaluare;
- vânzarea mărfurilor se înregistrează în mod obişnuit;
- descărcarea gestiunii unităţii de consignaţie pentru mărfurile vândute sau retrase de către comitenţi se reflectă în creditul contului 923 „Mărfuri primite în consignaţie”;
Complexitatea activităţii comerciale impune să se acorde atenţie şi relaţiilor economice specifice cu partenerii, cum ar fi vânzările în consignaţie, tratamentul juridic al căror este reglementat de prevederile capitolului XV al Codului civil al Republicii Moldova. Ele privesc procedura de folosire a contractului de comision, executarea obligaţiilor şi actului juridic încheiat de comisionar, remuneraţia şi compensarea cheltuielilor comisionarului, precum ţi modul de reziliere a contractului de comision.
Articolul 1061 al Codului civil defineşte contractul de comision ca „contract în baza cărui o parte (comisionar) se obligă să încheie acte juridice în nume propriu, dar pe contul celeilalte părţi (comitent), iar acesta să plătească o remuneraţie (comision)”.
Ansamblul operaţiilor aferente comerţului în consignaţie, precum şi modalitatea concretă de documentare şi efectuare a acestora sunt stipulate înRegulile comerţului de consignaţie nr. 1010 din 31.10.97, MO nr. 79-80/814 din 02.12.97. Circulaţia mărfurilor prin unităţi de consignaţie, specializate pentru această formă de comerţ, comparativ cu circulaţia obişnuită a mărfurilor cu amănuntul, prezintă anumite particularităţi care influenţează organizarea contabilităţii, şi anume:
- primirea mărfurilor în consignaţie se consemnează în contractul de consignaţie (acord consignaţional), la preţul de evaluare negociat cu comitentul;
Precizare: În baza prevederilor legale în vigoare, mărfurile destinate vânzării în consignaţie primite de la comitenţi – agenţi economici sunt consemnate şi în documentele care însoţesc transportul (factura de expediţie, factura fiscală, avizul de însoţire a mărfurilor), etc.. De la această regulă fac excepţie mărfurile ce se primesc în gestiuni de la comitenţi - persoane fizice, neînregistraţi ca agenţi economici.
-
în conformitate cu p. 27 al Regulilor;
Referitor la principala particularitate, întocmirea contractului de consignaţie se pot evidenţia următoarele:
1. Serveşte ca:
- dovadă de primire/predare a mărfurilor spre vânzare în consignaţie;
- act de plată către comitent;
- document de înregistrare în contabilitate.
2. Se întocmeşte de comisionar în două exemplare . La primirea mărfii se face descrierea caracteristicilor mărfii (în eticheta mărfii) şi se stabileşte preţul de vânzare în funcţie de preţul de evaluare, mărimea comisionului şi taxa pe valoarea adăugată.
Ambele exemplare precum şi eticheta mărfii sunt semnate de comitent şi comisionar, din care primul exemplar este predat comitentului drept dovadă de predare a mărfii pentru vânzare in regim de consignaţie.
Reducerile de preţ se calculează pe baza unei declaraţii semnate de comitent, în care se specifică termenele şi mărimea relativă a reevaluării, rezultatele căreia se reflectă ulterior în actul de reevaluare, eticheta mărfii şi rubricile destinate acestei operaţii în contractul de consignaţie.
Restituirile (retragerile) se fac la cererea comitentului, recuperând comisionarului cheltuielile aferente păstrării mărfurilor.
Comitentul încasează valoarea mărfurilor vândute în consignaţie pe baza contractului pe care semnează pentru aceasta în rubrica destinată acestei operaţii, conţinută în Fişa din exemplarul doi al contractului. Acest exemplar constituie documentul justificativ pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitatea unităţii de consignaţie.
3. Circulă la:
- comitent pentru confirmarea de predare a mărfii spre vânzare în consignaţie (exemplarul 1);
- la casierie pentru plata sumei (exemplarul 1);
- la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 2).
4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil (exemplarele 1 şi 2).
Mecanismul şi metodologia contabilă de reflectare în conturi a operaţiilor economico-financiare generate de vânzările în consignaţie sunt reglementate de normele şi principiile S.N.C. Raţionamentul folosirii funcţiei contului 923 „Mărfuri primite în consignaţie ” deriva din art. 1065 al Codului civil, p. 4 al Regulilor, precum şi din capitolul I al Planului de conturi. De asemenea în funcţie de prevederile acestora unitatea de consignaţie elaborează politica de contabilitate în care stipulează şi modul de reflectare în contabilitate a tuturor operaţiilor generate de vânzarea mărfurilor în consignaţie. În cele ce urmează se prezintă înregistrările contabile efectuate în mod curent de comisionar.
Exemplul 3.12. În baza contractului de comision comitentul a transmis comisionarului pentru vânzare mărfuri la valoarea de vânzare de 21 000 lei, inclusiv TVA - 3 500 lei, valoarea de bilanţ – 15 000 lei. Potrivit clauzelor contractuale, comisionul a fost stabilit în mărime de 15 % din valoarea de vânzare (fără TVA).
Soluţii:
Firesc, ca activitatea de consignaţie poate genera şi alte operaţii decât cele menţionate, Astfel potrivit art. 1072 al Codului civil comitentul este în drept să rezilieze contractul în orice moment totodată fiind obligat să achite comisionarului cheltuielile pentru păstrarea mărfurilor.
Retragerea mărfurilor la cererea comitentului presupune o plată în mărime de 1% de la preţul iniţial, p. 39 al Regulilor, care în contabilitate se reflectă în modul următor:
a) suma calculată şi plătită comisionarului pentru păstrarea mărfurilor
- D 241 „Casa”
- C 612 „Alte venituri operaţionale”
b) taxa pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor pentru păstrare
- D 241 „Casa”
- C 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, 5342 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată”.
După cum s-a menţionat anterior pentru veniturile din vânzările de mărfuri în consignaţie, primite de la comitenţi-persoane fizice, se calculează şi reţine impozitul pe venit în mărimea stabilită de legislaţia în vigoare, respectiv suma datorată comitentului se diminuează cu suma respectivă şi se reflectă în contabilitate astfel:
- D 539 „Alte datorii pe termen scurt”, 5393 „Datorii pe termen scurt faţă de alţi creditori”
- C 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, 5347 „Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor fizice”.
Punctul 3.3. al Regulilor stipulează, că în cazul reţinerii achitării cu comitentul, comisionarul plăteşte comitentului o despăgubire, mărimea căreia se specifică în contractul de consignaţie şi poate fi de exemplu, de cel puţin 0,5% din suma ce i se cuvine, pentru fiecare zi de reţinere. În contabilitate suma în cauză se trece la cheltuieli şi se înregistrează după cum urmează:
a) calcularea despăgubirii
- D 713 „Cheltuieli generale şi administrative”
- C 539„Alte datorii pe termen scurt”, 5393„Datorii pe termen scurt faţă de alţi creditori”
b) plata sumei datorate comitentului
- D 539„Alte datorii pe termen scurt”, 5393„Datorii pe termen scurt faţă de alţi creditori”
- C 242 „Conturi curente în valută naţională” sau 241 „Casa”
Modul de documentare a operaţiunilor legate de vânzarea mărfurilor în consignaţie şi de determinare a obligaţiilor fiscale este stabilit în Comunicatul Informativ al I.F.P.S., privind unele aspecte ce ţin de aplicarea TVA, eliberarea facturilor fiscale şi modalitatea de completare a Registrelor de procurări şi vânzări la efectuarea livrărilor de mărfuri şi servicii în cadrul contractelor de comision sau administrare fiduciară nr. (26-2/2-02/1/880) 15 din 18.02.2010, intrată în vigoare la data de 26.03.2010 (Monitorul Oficial nr.41-43/176).