Taxele vamale

Taxele vamale - caracteristică generală

Taxă vamală este plata obligatorie, percepută de autoritatea vamală la introducerea sau la scoaterea mărfurilor de pe teritoriului vamal al Republicii Moldova. Teritoriul vamal este teritoriul asupra căruia Republica Moldova are dreptul exclusiv de jurisdicţie în domeniul activităţii vamale.

Scopul aplicării taxelor vamale este:

• optimizarea structurii importului de mărfuri;
• echilibrarea importului şi exportului de mărfuri;
• protecţia producătorilor de mărfuri autohtoni;
• crearea condiţiilor favorabile pentru integrarea Republicii Moldova în economia mondiala.

Taxele vamale se aplică conform tarifului vamal. Tarif vamal reprezintă catalogul care cuprinde nomenclatorul de mărfuri introduse pe teritoriul vamal sau scoase de pe teritoriul vamal, precum şi cotele taxei vamale aplicate acestor mărfuri. Nomenclatorul de mărfuri este lista care cuprinde codurile, denumirile şi descrierea mărfurilor corespunzătoare sistemelor de clasificare aplicate în practica internaţională.

Obiect al impunerii cu taxe vamale sunt mărfurile importate, exportate sau care sunt în tranzit pe teritoriul Republicii Moldova.

Plătitori ai taxelor vamale sunt persoanele fizice şi juridice care deţin obiectul impozabil. Cotele taxei vamale şi lista mărfurilor supuse acesteia se stabilesc de către Parlament. Ele se aplică în conformitate cu legislaţia şi cu acordurile internaţionale, la care Republica Moldova este parte. Cotele taxei vamale sunt unice şi nu pot fi modificate, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare sau de acordurile internaţionale, la care Republica Moldova este parte.

În Republica Moldova, în funcţie de cotele taxelor vamale, se aplică următoarele tipuri de taxe:

• Taxa ad valorem se calculează în cote procentuale faţă de valoarea în vamă a mărfii.
• Taxa specifică se calculează în cote fixe pe unitate de marfă.
• Taxa combinată aplică concomitent cotele fixe şi cotele procentuale.

În dependenţă de marfa la care se aplică, există taxe vamale excepţionale, care se divizează în:

• Taxa specială, care se aplică cu scopul de a proteja mărfurile de origine autohtonă de introducerea pe teritoriul vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii care cauzează sau pot cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor de mărfuri autohtoni;
• Taxa antidumping, se percepe în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la preţuri mai mici decât valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului, dacă sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar predici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare;
• Taxa compensatorie, se aplică în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor, la producerea sau la exportul cărora, direct sau indirect, au fost utilizate subvenţii, dacă sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare.

Mărfurile care trec frontiera vamală se supun taxei vamale conform Legii cu privire la tariful vamal.Pentru serviciile acordate de lucrătorii vamali (oformarea documentelor, păstrarea mărfurilor în depozitele vamale, etc) se percep taxe pentru efectuarea procedurilor vamale. Procedurile vamale reprezintă totalitatea serviciilor acordate de organele vamale în sfera activităţii vamale. Nomenclatorul acestor servicii şi taxele pentru ele sînt aprobate în conformitate cu legislaţia. Taxa pentru proceduri vamale se achită la utilizarea oricărei destinaţii vamale, cu excepţia abandonului în favoarea statului, dacă legislaţia nu prevede altfel. Mijloacele băneşti încasate ca taxă pentru proceduri vamale se varsă la bugetul de stat şi se utilizează în volum deplin la finanţarea activităţii vamale. (vezi anexa)

Metodele de determinare a valorii mărfii în vamă

Valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal se determină prin următoarele metode:

• în baza valorii tranzacţiei cu marfă respectivă;
• în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică;
• în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară;
• în baza costului unitar al mărfii;
• în baza valorii calculate a mărfii;
• prin metoda de rezerve.

Principala metodă dintre cele specificate este metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă respectivă. Dacă această metodă nu poate fi aplicată, se folosesc alte metode.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei

cu marfă respectivă.

La determinarea valorii mărfii în vamă prin metoda dată, în valoarea tranzacţiei se include următoarele componente în cazul în care nu au fost incluse anterior în valoarea mărfii:

• cheltuielile pentru transportul mărfii la aeroport sau alt loc de introducere a mărfii pe teritoriul vamal (cheltuielile aferente asigurării, costul transportului, costul încărcării, descărcării şi transportului mărfii);
• cheltuielile suportate de cumpărător (costul containerelor şi/sau altui ambalaj de folosinţă repetată, dacă, în corespundere cu Nomenclatorul de mărfuri, acestea sunt considerate un tot întreg cu marfă, costul ambalajului, inclusiv costul materialelor de ambalaj şi a lucrărilor de ambalare);
• partea din costul mărfurilor şi serviciilor (materia primă, materialele, detaliile şi alte piese de completare, ce constituie parte componentă a mărfii, materialele cheltuite la fabricarea mărfii, lucrările de proiectare, experimentale de construcţie, de amenajare estetică, designului şi desenelor tehnice executate în afara teritoriului RM în procesul operaţiilor de fabricare a mărfurilor), care direct sau indirect au fost oferite cumpărătorului gratis sau la preţ redus în legătură cu producerea ori vânzarea pentru export a mărfii evaluate;
• plăţile pentru licenţe şi alte plăţi pe care cumpărătorul trebuie să le achite, direct sau indirect pentru utilizarea obiectelor proprietăţii intelectuale, drept executare a condiţiei de vânzare a mărfii evaluate.

Metoda respectivă nu poate fi aplicată dacă:

• există restricţii în privinţa drepturilor cumpărătorului asupra mărfii evaluate, cu excepţia restricţiilor:

• stabilite de legislaţie
• în privinţa regiunii geografice în care marfa nu poate fi vîndută
• care nu influenţează esenţial preţul mărfii

• vânzarea mărfii şi valoarea tranzacţiei depind de respectarea unor condiţii a căror acţiune nu poate fi luată în consideraţie;
• informaţia folosită de declarant la anunţarea valorii în vamă a mărfii nu este veridică sau nu este confirmată prin acte;
• participanţii la tranzacţii sunt

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică.

La utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă identică. Se consideră identice mărfurile care se aseamănă în toate privinţele cu marfa evaluată, inclusiv în ce priveşte: caracteristicile fizice, calitatea mărfii şi reputaţia pe piaţă, ţara de origine şi producătorul. Deosebirile neesenţiale de exterior nu pot constitui temei pentru includerea mărfurilor în categoria celor neidentice, dacă în celelalte privinţe aceste mărfuri corespund cerinţelor de mai sus.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară.

La utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă similară. Se consideră similare mărfurile care, deşi nu sunt identice, au caracteristici asemănătoare şi se constituie din componente asemănătoare, fapt ce le permite să îndeplinească aceleaşi funcţii ca şi marfa evaluată şi să fie interschimbabile din punct de vedere comercial.

La determinarea similitudinii mărfurilor, se iau în considerare următoarele caracteristici: calitatea, existenţa mărfii comerciale, reputaţia pe piaţă, ţara de origine şi producătorul.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii prin metoda costului unitar.

Valoarea în vamă a mărfii se determină în baza costului unitar în cazul în care marfa evaluată ori marfa identică sau similară cu ea se va vinde pe teritoriul Republicii Moldova fără modificarea stării ei iniţiale.

La determinarea valorii în vamă prin această metodă, drept bază se ia preţul la o unitate a acestei mărfi la momentul importării, la care ea se vinde în cele mai mari partide persoanei ce nu este în relaţii de interdependenţă cu vânzătorul.

Din preţul unităţii de marfă se scad:

• a) cheltuielile de comision, majorările ordinare pe beneficiu, cheltuielile generale suportate în legătură cu importarea şi vânzarea pe teritoriul republicii a mărfurilor de aceeaşi clasă sau tip;
• b) cheltuielile ordinare, suportate în legătură cu asigurarea, transportul, încărcarea, descărcarea şi transportarea mărfii pe teritoriul Republicii Moldova.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii calculate

La determinarea valorii în vamă prin această metodă, drept bază se ia valoarea unei unităţi de marfă dată, calculată prin adunarea:

• valorii materialelor folosite la fabricarea mărfii şi cheltuielilor generale suportate de producătorul ei;
• cheltuielilor generale suportate în legătură cu vânzarea pe teritoriul republicii a mărfurilor importate de aceeaşi clasă sau tip, inclusiv a cheltuielilor pentru asigurare, transport, încărcare vamală, altor cheltuieli
• beneficiilor obţinute de exportator în urma livrării mărfurilor de aceeaşi clasă şi tip în Republica Moldova

Metoda de rezervă

În cazul când valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată de către declarant prin aplicarea consecutivă a metodelor specificate sau autoritatea vamală consideră ca temei că aceste metode nu pot fi utilizate, valoarea în vamă a mărfii se determină prin metoda de rezervă, în conformitate cu prevederile acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte.

În cazul aplicării metodei date, autoritatea vamală pune la dispoziţia declarantului informaţia despre preţurile la mărfurile importate.

La determinarea în vamă a valorii mărfii prin metoda de rezervă, drept bază nu pot fi luate: preţul de vânzare al mărfii pe piaţa internă a republicii, preţul mărfii pe piaţa internă a ţării exportatoare, preţul mărfii stabilit arbitrar sau preţul fictiv, sistemul care prevede aplicarea, în scopuri vamale, a celei mai mari valori a mărfii din două posibile, costul de producţie al mărfii, alt decât valoarea calculată a mărfurilor identice sau similare, valoarea mărfii comercializate pentru export în altă ţară decât ţara importatoare.

Regimurile vamale

În Republica Moldova sunt stabilite următoarele regimuri vamale:

1. importul
2. reimportul
3. tranzitul
4. depozitul vamal
5. magazinul dutyfree
6. perfecţionarea activă
7. transformarea sub supraveghere vamală
8. admitere temporară
9. zona liberă
10. perfecţionarea pasivă
11. exportul
12. reexportul
13. nimicirea
14. renunţarea în folosul statului

Importul este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul de mărfuri puse în circulaţie numai după ce sunt plătite dr. de import şi dacă sunt vămuite.

Reimportul este regimul vamal în care, mărfurile autohtone scoase de pe teritoriul vamal în conformitate cu regimul vamal de export se reîntorc pe acest teritoriu pentru a fi plasate sub regimul de reimport, mărfurile trebuie să întrunească următoarele condiţii:

• Să fie anterior exportate
• La momentul exportului să fi fost mărfuri autohtone
• Să fie în starea în care au fost la momentul exportului, cu excepţia uzurilor normale şi a pierderilor naturale aferente transpotului şi păstrării în condiţii bune

Tranzitul este regimul vamal în care mărfurile sunt transportate sub supraveghere vamală de la un organ vamal la un alt organ vamal fără perceperea taxelor de import şi export. Pe teritoriul Republicii Moldova tranzitul se efectuează pe orice cale şi în orice direcţie.

Timpul tranzitului pe teritoriul vamal se stabileşte de organul vamal, dar nu poate depăşi 72 ore din momentul trecerii frontierii vamale.

Tranzitul de mărfuri pe cale ferată în cazul formării garniturii de tren în unele staţii ale căii ferate nu poate depăşi 168 ore din momentul trecerii frontierii de stat.

Depozitul vamal este regimul vamal care constă în depozitul mărfurilor sub supraveghere vamală fără perceperea taxelor de import sau export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.

Sub regim de depozit vamal pot fi plasate orice tip de mărfuri. Mărfurile care prezintă pericol, cele succeptibile de a altera alte mărfuri sau care necesită instalaţii speciale sunt depozitate în încăperi special amenajate.

Mărfurile plasate sub regim de depozit vamal pot fi supuse unor operaţiuni, şi anume:

• De asigurare a integrităţii lor;
• De pregătire, cu acordul organului vamal, spre vânzare şi transportare (ambalarea, marcarea acestora).

Operaţiile efectuate cu mărfurile plasate în regim de depozit vamal nu pot modifica parametrii lor tehnici de calitate şi cantitate. Depozitele vamale se înfiinţează cu autorizaţia Departamentului Vamal. Termenul de valabilitate al autorizaţiei este de 3 ani.

Magazinul duty free este un regim vamal care constă în comercializarea mărfurilor sub supraveghere vamală în locuri special amenajate, amplasate în aeroporturi internaţionale şi la bordurile navelor aeriene.

În magazinele duty free mărfurile se vând numai persoanelor care pleacă în străinătate şi au fost supuse controlului vamal, controlul actelor de identitate şi a biletelor de călătorie. Mărfurile din aceste magazine se comercializează contra valută străină.

Perfecţionarea activă este un regim vamal în care mărfurile străine sunt supuse unor operaţii de transformare sau prelucrare pe teritoriul vamal cu restituirea drepturilor de import încasate, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale dacă produsele rezultate sunt scoase de pe teritoriul vamal în conformitate cu regimul vamal de export.

În regimul de perfecţionare activă se pot face următoarele operaţiuni:

• Fabricarea mărfurilor, inclusiv montajul, asamblarea şi adaptarea lor la alte mărfuri;
• Prelucrarea şi transformarea mărfurilor;
• Remontare în forma iniţială;
• Utilizarea unor mărfuri, care permit sau facilitează obţinerea de produse, chiar dacă aceste mărfuri dispar total sau parţial în procesul de perfecţionare.

Perfecţionarea activă se efectuează în baza autorizaţiei eliberată de Departamentul Vamal.

Transformarea sub supraveghere vamală este un regim vamal în care mărfurile străine sunt depuse sub supraveghere vamală pe teritoriul vamal unor operaţiuni ce le transformă felul sau starea iniţială. Produsele rezultate din transformarea sub supraveghere vamală se plasează într-un alt regim vamal. Lista mărfurilor care nu pot fi plasate sub acest regim este stabilită de Guvern.

Admiterea temporară este un regim vamal, în care se permite utilizarea mărfurilor pe teritoriul vamal sau în afara lui cu scutirea totală sau parţială de taxa de import şi export cu excepţia taxei pentru procedurilor vamale. Mărfurile admise temporar trebuie să fie reexportate în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii lor normale şi a pierderilor naturale.

Organul vamal nu autorizează admiterea temporară a mărfurilor care nu pot fi identificate. Termenul de aflare a mărfurilor sub regim de admitere temporară este stabilit de organele vamale şi nu poate depăşi 3 ani.

Zona liberă este un regim vamal în care mărfurile străine sunt plasate şi utilizate pe un teritoriu anumit fără plata taxelor de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, iar mărfurile autohtone sunt introduse şi utilizate cu respectarea condiţiilor stabilite pentru regimul de export. Mărfurile plasate în zona liberă pot fi supuse operaţiilor de producţie, de comerţ şi altor operaţiuni, cu excepţia vânzărilor cu amănuntul.

Organele vamale sunt în drept să interzică unor persoane efectuarea de operaţiuni cu mărfurile plasate în zona liberă sau să interzică intrarea în zona liberă, dacă ele nu respectă legislaţia.

Guvernul şi Departamentul Vamal sunt în drept să stabilească restricţii sau să interzică introducerea unor mărfuri în zona liberă. Aflarea mărfurilor în zona liberă nu este limitată în timp. Persoanele, care efectuează operaţiuni cu mărfurile plasate în zona liberă sunt obligate să ţină o evidenţă zilnică a mărfurilor, care intră, se află sau ies din zona liberă, precum şi a mărfurilor confecţionate, prelucrate, transformate, cumpărate sau vândute şi să prezinte organului vamal darea de seamă referitor la ele.În cazul introducerii de mărfuri străine şi autohtone în zona liberă nu se percep taxe de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.

Dacă mărfurile sunt scoase din zona liberă şi introduse pe cealaltă parte a teritoriului vamal, atunci se percep taxe de import. Dacă mărfurile sunt scoase din zona liberă în afara RM, atunci nu se percep taxe de import şi export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.

Perfecţionarea pasivă este un regim vamal în care mărfurile autohtone sunt prelucrate sau transformate în afara RM, iar produsele rezultate sunt importate cu scutirea totală sau parţială de taxe de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.Perfecţionarea pasivă se efectuează în termenul stabilit de legislaţie. La stabilirea termenului se ţine cont de durata procesului de perfecţionare pasivă justificată din punct de vedere economic.

Exportul este un regim vamal în care mărfurile sunt scoase de pe teritoriul vamal fără obligarea returnării lor pe acest teritoriu.

Reexportul este un regim vamal în care mărfurile străine sunt scoase de pe teritoriul vamal fără perceperea taxei de export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.

Nimicirea este un regim vamal în care mărfurile străine sunt nimicite sub supraveghere vamală şi sunt făcute inutilizabile fără perceperea taxelor de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale. Nimicirea mărfi se face de persoana interesată din cont propriu.

Renunţarea în folosul statului este un regim vamal în care persoana renunţă la mărfuri în folosul statului, fără perceperea taxelor de import sau export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.

Plasarea mărfurilor sub acest regim se face numai cu acordul organelor vamale. Renunţarea în folosul statului se efectuează de persoanele interesate din cont propriu şi nu presupune cheltuieli din partea statului.

Notă:

1. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru mărfurile şi serviciile importate pe teritoriul Republicii Moldova din contul împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), destinate realizării proiectelor respective, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget, conform listei aprobate de Guvern.

2. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru utilajul, echipamentul şi atributele de gratificaţie primite ca donaţii de Comitetul Naţional Olimpic şi de federaţiile sportive naţionale de profil de la Comitetul Internaţional Olimpic, de la federaţiile sportive europene şi internaţionale de profil pentru pregătirea sportivilor de performanţă şi promovarea mişcării olimpice, fără drept de comercializare a acestui utilaj, echipament şi atribute de gratificaţie.

3. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru mărfurile importate de către persoanele fizice pentru uz sau pentru consum personal a căror valoare şi/sau cantitate nu depăşesc limitele stabilite de legislaţia în vigoare.

4. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru gazele naturale importate de către Societatea pe Acţiuni "Moldova-Gaz" şi destinate livrării către Societatea cu Răspundere Limitată "Tiraspoltransgaz" care nu are relaţii cu sistemul bugetar al Republicii Moldova.

5. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor umanitar.

6. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru lotul de 72 de automobile de marca "Moskvici 2141" R5 "Iuri Dolgoruki", importat de Întreprinderea de Instruire şi Producţie "Lumintehnica" - S.R.L. a Societăţii Orbilor din Moldova.

7. Produsele petroliere şi alte mărfuri ce sînt tranzitate prin Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti" se scutesc de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale la scoaterea acestora de pe teritoriul Portului Internaţional Liber "Giurgiuleşti" cu condiţia că această taxă a fost achitată la introducerea lor pe teritoriul menţionat.

Costul autorizaţiei de activitate a magazinului duty-free (inclusiv duty-free diplomatic) constituie anual 27 mii de lei pentru fiecare magazin în parte şi 10 mii de lei pentru comercializarea mărfurilor la bordul navelor aeriene, mijloace care se virează integral la bugetul de stat.