Sistemul informaţional logistic

Gestiunea de producţie asistată de calculator permite automatizarea unui şir greu de calcule, respectând datele care vizează produsul şi gama de fabricaţie (nomenclatura, posturi de încărcare, ş.a.). ERP (Entreprise Resourse Planning) este un soft de gestiune integrată şi înseamnă Planificrae Resurselor în Întreprindere.

Informatia detine un rol crucial in desfasurarea corespunzătoare a activitatilor oricarei organzatii. Ca urmare, importanta sistemului informational in cadrul lantului de aprovizionare-livrare este una semnificativa, de aceasta depinzand in cele din urma gradul de satisfacere a nevoilor clientilor, deci eficienta si eficacitatea pe ansamblul organzatiei respective si al celor partenere.

Prin intermediul acestei unitati de invatare ne vom familiariza cu o serie de concepte de baza de statistica matematica si informatica necesare activitatilor logistice si vom parcurge elementele definitorii ale unui sistem informational, pe care orice specialist in logistica trebuie sa le cunoasca pentru a-si desfasura bine activitatea.

Dupa parcurgerea acestei unitati de invatare, cursantii vor fi capabili sa:

• explice principalele notiuni de statistica utilizate pentru desfasurarea optima a activitatilor logistice;

• descrie notiunile de baza de informatica, obligatorii de cunoscut pentru toti specialistii in logistica;
• cunoasca sistemul informational asa cum este in firma in care lucreaza si sa evite cu usurinta disfunctionalitatile care pot aparea;
• faca distinctia clara intre un sistem informational si unul informatic si sa aleaga un sistem informatic in functie de nevoile existente;
• prezinte componentele sistemului informational logistic si cele trei macroprocese din lantul de aprovizionare-livrare;
• defineasca principiilor gestiunii producţiei asistate de calculator, a metodelor şi instrumentelor ERP, a modului de aplicare a acestora;
• aplice un pro-soft de gestiune a producţiei asistată de calculator.

Notiuni de baza de statistica si informatica in logistica

Stim din unitatile de invatare anterioare ca exista diversi indicatori de masura pentru variatele activitati logistice si deci trebuie sa lucram cu numere. Ori de cate ori luam decizii trebuie sa ne punem intrebari de genul: Ce masoara aceste cifre? Cum se ajunge la ele? Cum trebuie interpretate si utilizate?

Logistica se raporteaza la diferite activitati cum sunt cele de planificare, conducere si control a fluxului de bunuri si servicii, de oameni si de informatii adiacente. Aceasta include toti pasii necesari pentru a obtine livrarea la timp a produselor, bunurilor si serviciilor, de la punctul initial, originar, pana la punctul de destinatie. Statistica in logistica face parte din procesul desfasurat pentru obtinerea acestui scop.

Statistica este o ramura a matematicii care se ocupa cu adunarea, interpretarea, analiza si prezentarea datelor colectate din diferite surse in scopul stabilirii unor concluzii. Statistica economica, pe de alta parte, a fost prezentata ca fiind stiinta luarii de decizii potrivite in cazul situatiilor cu grad ridicat de nesiguranta. Statistica economica se poate aplica in diverse campuri ale managementului: analiza financiara, productie, operatiuni, serviciul cu clientii, cercetari de marketing, etc. Cu ajutorul departamentului de statistica se pot trasa concluzii importante referitoare la situatia financiara, necesare dezvoltarii unei organizatii.

Rolurile pe care trebuie sa le indeplineasca sectorul logistic pot fi impartite in cateva grupe, dupa cum se observa in figura de mai jos (fig. M1.5.1).

Fig. M1.5.1 Statistica in logistica

Planificarea si statistica. Managerul de departamentului de logistica trebuie sa planifice actiunile eficient pentru ca sistemullogistic sa functioneze conform scopurilor urmarite de companie. Prin statistica, in logistica se urmaresc planificarea stocurilor, planificarea si definirea riutelor de transport pentru diferite mijloace (aer, terestru sau apa), controlul costurilor logistice, evaluarea performantei transportatorilor sau a distribuitorilor.

Aprovizionarea si statistica 

Managerul departamentului de logistica si executivii trebuie sa se asigure ca produsele sunt cumparate in concordanta cu nevoile existente, conform legislatieie, dupa principiul conducerii. Statistica este benefica in analizarea si interpretarea datelor prealabile si in stabilirea concluziilor necesare cu privire la tendintele de pe piata si costurile de aprovizionare.

Verificarea

Rolul unui manager al departamentului de logistica sau al unui executiv se extinde si la verificarea furnizorilor, a transportatorilor, a distribuitorilor (atat cat este posibil). Se urmareste reducerea costurilor logoistice si de multe ori acest lucru se obtine prin scaderea nivelului de munca manuala.

Mentinerea si administrarea

Managerul departamentului de logistica sau executivul sunt responsabili si de asigurarea ca toate mijloacele de transport utilizate pentru bunuri sau oameni sunt de incredere si ca nu exista proble tehnice, transporturile desfasurandu-se in bune conditii. Sunt responsabili si de negocierile cu vanzatorii, companiile de curierat, transportatorii pentru furnizarea la timp a vehiculelor, livrarea marfurilor incarcate. De asemenea, stocarea produselor in depozite face obiectul analizei in vederea imbunatatirii activitatii.

Statistica in logistica este foarte utila in organizatie, permitand o cunoastere mai buna a diferitelor activitati. Prezentarea datelor sub forma de tabele, desene, scheme este foarte importanta pentru organizatie, facilitand studiul evolutiei, planificarea si fundamentarea strategiilor necesare pentru o viitoare dezvoltare a sistemului logistic.

Metoda statisticii este reprezentata de un ansamblu de principii metodologice, metode si tehnici folosite pentru investigarea fenomenelor. Etapele cercetarii statistice sunt perzentate in figura de mai jos (fig. M1.5.2)

Fig. M1.5.2 Etapele cercetarii statistice

Colectivitatea statistica reprezinta totalitatea entitatilor de aceeasi antura (care poseda o serie de caracteristici esantiale comune) supuse investigatiei statistice. In logistica, este foarte important sa se faca deosebirea intre colectivitate de stoc si o colectivitate de flux. Pentru colectivitatile de stoc are sens sa se inregistreze date pentru moment (ora, zi), in timp ce colectivitatea de flux necesita observarea, inregistrarea datelor pe o perioada de timp (luna, semestru, etc.).

Exemplu.

Firma DELTA comercializeaza produse industriale. Stocul de produse, precum si numarul specialistilor in logistica sunt colectivitati care pot fi masurate la un moment dat, deci colectivitati de stoc. Pe de o parte incasarile firmei nu pot fi privite la un moment dat, ci pe o perioada de timp. Pentru firma este important sa se analizeze si sa se compare incasarile lunare. La fel si in cazul reclamatiilor primite de la clienti, pe care firma incearca acum sa le reduca aproape de zero. Daca la un moment dat firma nu incaseaza nimic, nu inseamna nicidecum un element negativ, dupa cum si lipsa reclamatiilor la un moment dat nu inseamna ca nu sunt reclamatii. Acestea din urma sunt deci colectivitati de flux, intrucat conteaza ceea ce se intampla in timp, in dinamica.

• Caracteristica (variabila) statistica reprezinta proprietatea, insusirea unitatilor statistice care intereseaza in cadrul cercetarii.
• Frceventa absoluta arata de cate ori a fost inregistrata o anumita valoare, iar fercvanta relativa exprima ponderea, cota-parte in totalul elementelor unei colectivitati.

Exemplu.

Numarul de produse stocate cu o vechime mai mare de 4 saptamani este de 3000 de bucati. Totalul produselor din stoc este de 8000 de bucati. Deci, frecventa absoluta este de 3000, iar cea relativa de 0, 375 sau de 37,50 % (3000 / 8000 =0,375).

Indicatorii statistici reperzinta masura numerica a variabilelor statistice. Indicatorii statistici sunt de doua tipuri: indicatori primari (extarsi direct din realitate) si indiactori derivati (obtinuti prin transformarea logico-matematica a indicatorilor primari, ei gasimdu-se sub forma indicatorilor absoluti, a celor relativi, a mediilor statistice, a indicilor statistici si a ecuatiilor de estimare).

Repartitia normala 

In cazul in care sunt posibile mai multe rezultate se poate vorbi despre repartitia acestora. Fiecarui rezultat i se atribuie o probabilitate (suma tuturor probabilitatilor este 1 sau 100%). Seria de repartitie sau seria de distributie este rezultatul gruparii colectivitatii in functie de variantele sau intervalele de variatie ale unei caracteristici atributive, cantitative sau calitative. Graficul care arata repartitia rezultatelor se numeste repartitie probabilistica (cea mai des intalnita este repartitia normala “curba clopot”).

Elementele care descriu aceasta curba sunt:

• Media - centrul acestei curbe si se calculeaza insumand datele si impartind rezultatul la numarul de inregistrari.
• Abaterea standard - arata cat de mare este cuprinderea curbei, indicand “abaterea faţă de medie”.
• Valoarea mediana - valoarea din mijlocul listei sortate dupa marime.
• Valoarea modala - valoarea care apare cel mai des in setul de date analizat.

Preturile de aprovizionare ale unui material difera de la furnizor la furnizor. Firma X poate alege intre 27 de posibili furnizori pentru acest material. Preturile acestora sunt: 25, 24, 27, 23, 24, 25, 24, 26, 28, 25, 26, 27, 29, 23, 22, 28, 27, 26, 25, 26, 24, 25, 24, 22, 23, 24, 27 RON.

O caracteristica importanta a curbei repartitiei normale consta in faptul ca oricarei abateri standard date si masurate la centru (de la medie) ii corespunde aceeasi probabilitate, indiferent de forma repartitiei normale.

Astfel, atat la stanga, cat si la dreapta mediei, regula este urmatoarea:

• la 1, abatere standard: 0,3413 (probabilitate)
• la 2, abatere standard: 0,4772 (probabilitate)
• la 3, abatere standard: 0,49865 (probabilitate)
• la 4, abatere standard: 0,4999683 (probabilitate)

Exemplu.

Un proprietar de magazin de pantofi a incercat sa aplice repartitia normala pentru a se asigura ca are stocuri suficiente pentru toate marimile cerute si ca in acelasi timp nu are cantitati prea mari in cazul masurilor mai putin cerute. A cumparat un studiu asupra dimensiunilor pantofilor de dama si a mai facut rost de rezultatele mai multor sondaje. A prezentat grafic toate datele si a observat ca au o repartitie normala. A introdus datele in calculator si a calculat media (38) si abaterea standard (1).

In grafic este notata cu o - abaterea standard si cu p - valoarea medie. Folosind regula pe care am prezentat-o, proprietarul si-a dat seama ca:

• daca isi va face stocuri pentru pantofi cu marimile cuprinse intre 37 si 39, acopera 0,6826 din populatie (2 x 0,3413);
• daca isi va face stocuri pentru pantofi cu marimile cuprinse intre 36 si 40, acopera 0,9544 din populatie (2 x 0,4772);
• daca isi va face stocuri pentru pantofi cu marimile cuprinse intre 35 si 41, acopera 0,9973 din populatie (2 x 0,49865);

Pentru a satisface si celelalte cliente care nu intra nici macar in cea de-a treia catgorie, el mai poate face comanda speciala pentru numerele mai mici de 35 si mai mari de 41.

Fig.M1.5.3 Repartitia normala / curba in forma de clopot

Informatica este stiinta care se ocupa cu studiul si elaborarea metodelor de prelucrare a informaţiei cu ajutorul sistemelor automate de calcul.

Un manager modern nu poate conduce fara cakculator, nu poate adopta decizii complexe, startegice sau tactice, fara sprijinul calculatorului electronic. Se cuvine sa prezentam cateva notiuni de baza de informatica inainte de a trece la ultimele elemente de statistica pe care le vom aborda / regresia liniara si previziunile.

Pachetul Microsoft Office. Pachete software care va pot ajuta in domeniul logisticii sunt foarte multe si foarte bariate si depind de alegerea firmei in care lucrati. Indiferent de programele specializate pe care le veti folosi, cunoasterea pachetului MicrosoftOffice este foarte importanta. In acest pachet exista: Word (procesor de texte); Excel (program de calcul tabelar pentru numere, diagrame, liste); PowerPoint(prtogram grafic pentru crearea de prezentari profesionale); Outlook (program multifunctional pentru administrare posta electronica/program zilnic/agenda de adrese).

Regresia liniara. Modelul regresiei liniare este foarte des intalnit in domeniul economic pentru determinarea legaturii dintre variabile care sunt considerate intuitiv dependente. Odata stabilita, aceasta legatura poate fi folosita pentru previziuni asupra evolutiilor viitoare. Dati exemple de variabile care pot influenta volumul vanzarilor si respectiv costurile de productie.

Regresia liniara presupune adunarea unor date suficiente pentru a stabili legatura dintre variabile.Scopul regresiei este de a afla o ecuatie care sa descrie cel mai bine legatura dintre variabile. Regresia liniara incearca sa traseze o linie dreapta intre valorile asezate pe grafic astfel incat “suma patratelor distantelor dintre puncte si dreapta sa fie minime”. Metoda celor mai mici patrate necesita o multime de calcule: adunari, scaderi, inmultiri. V-ar fi necesar un calvulator cu functii sau un program de computer (de exemplu Lotus 1-2-3, eViews, dar chiar si Microsoft Excel).

Dupa cum stiti de la matematica, ecuatia dreptei este: y = a * x +b unde: y - variabila dependenta (cum ar fi, vanzarile); x- variabila independenta (ce de exemplu, pretul de vanzare); a - panta sau inclinarea dreptei (legatura dintre variabile); b - o constanta, punctul in care dreapta intersecteaza axa verticala.

Programele pe care veti alege sa le folositi va vor furniza ecuatia care defineste legatura dintre cele doua variabile si vor determina gradul in care dreapta calculata este potrivita si poate fi folosita cu succes in predictii.

Exemplu.Directorul de vânzări al unei companii de înghetata OMEGA a observat că în funcţie de temperatură variază şi vânză rile. Încercând să găsească o relaţie matematică între vânzări şi temperatură a corelat vânză rile sale de îngheţată din ultimii 5 ani şi temperaturile medii lunare. Datele strânse pentru un an se prezintă ca în tabelul următor:

Tab. M1.5.1. Vânzările firmei OMEGA

Introducând aceste date în Micrisoft Excel, graficul furnizat arată ca în figura următoare:Evident, putem înţelege exact şi care este ecuaţia care descrie dreapta, dacă folosim opţiunea Tools - Data Analysis, Apare imediat o fereastra in care trebuie sa alegem optiunea “Regresion” si vom vedea imediat si rezultatele. In etapa urmatoare alegem datele care ne intereseaza, selectam celulele care indica volumul vanzarilor (pentru variabila y, dependenta) si apoi cele care arata temperatura medie anuala (variabila x, independenta),

Rezultatele furnizate de microsoft Excel pot parea un pic complicate, dar cu rabdare putemintelege elementele esentiale fara nici o problema.

Mai întâi să vedem care este ecuaţia dreptei. Pentru aceasta urmărim coefocienţii de pe coloana B, celulele B17 şi respectiv B18. În acest caz, constanta b este de 224.422,66, iar coeficientul lui x, panta a, este de 42.790,682.

Aşadar, ecuaţia dreptei este:

y = 42.790,682 * X + 224.422,66

Aşa cum se observă graficul din figura M1.5.4, linia regresiei trece prin mijlocul mulţimii de puncte. Introducând în ecuaţie o valoare x a temperaturii, putem calcula vânzările previzionte de îngh^ată. Astfel, la o temperatură de 15 ⁰C rezultă vânzări estimate de 866.282,89 RON.

y = 42.790,682 * 15 + 224.422,66 = 866.282,89 RON

Coeficientul de corelaie. Este important să se determine câtă acur&teprezintă o anumită ecuaţie pentru previziunile realizate. Un element foarte important în acest sens este R pătrat (R Square din fişierul Excel). R pătrat indică proporţia din variaţie care este explicată prin ecuaţia de regresie dată.

Exemplu.

Revenind la exemplul anterior (cu vânzările de îngheţată), 91,95 % din variaţia vânzărilor este explicată de ecuaţia de regresie (celula B4 din figura M1.5.8), care este o valoare considerată extrem de mare. Evident, nu doar temperatura va influenţa vânzările de îngheţată, ci şi factori precum reclama Tv, promovarea din magazine sau diverse reviste, orarul şi deci nu trebuie să ne bazăm exagerat de mult pe rezultatele unei astfel de regresii liniare. Totuşi, dacă selecţia variabilelor independente este rezonabilă şi avem o apreciere corectă a variabilelor dependente, apelarea la regresia libiară este justificată.

Testul statistic. Un alt element important peste care nu se poate trece cu vederea este verificarea testului statistic. Acesta arată dacă variabila independentă x are o influenţă semnificativă asupra variabilei dependente y.

Se calculează împărţind coeficientul lui x la variabila standard.

O regulă empirică este că, dacă T este mai mare decât 2 sau mai mic decât -2, variabila x are o influenţă semnificativă statistic asupra lui y.

Exemplu.

Să ne mai uităm o dată la rezultatele furnizate de Excel (figura M1.5.8).

Într-o primă fază să calculăm valoarea lui T:

42.790,682 - 5.873,146067 = 7,399205

După cum se poate observa, această valoare a fost deja furnizată de Microsoft Excel (celula D18). Interpretând valorile obţinute în calculator, , în cazul prezentat, valoarea de 7,399205 este una foarte mare şi, de aceea, un analist poate concluziona că temperatura este un bun predictor al vânzărilor de îngheţată.

Un model este considerat bun pentru elaborarea previziunilor în condiţiile în care are atât un coefficient de corelaţie mare, cât şi un T ridicat.

Există şi modele de regresie multiplă, cele în care se ţine cont de mai multe variabile independente x.

Pe măsură ce numărul de variabile creşte, creşte şi coeficientul de corelaţie (R pătrat), dar dacă adăugăm pre multe variabile x având un T scăzut, va rezulta un model nepotrivit. Este foarte important să se introducă şi să se elimine din variabile până când se obţin R pătrat şi T cu valori mari.

Instrumentele ERP (Entreprise Reosurce Planning)

Adoptarea instrumentelor informatice sau a sistemelor informatice în întreprinderi se explică prin cercetarea unei viziuni globale a sistemelor de producţie şi dorinţa de a optimiza viteza de tratare şi coerenţa informaţiilor. Aceste instrumente ERP permit acoperirea ansamblului necesităţilor funcţionale ale întreprinderii. Ele sunt caracterizate printr-o gestiune în timp real, o sincronizare a tratării fluxurilor fizice, financiare şi contabile şi exploatarea datelor coerente datorită bazelor de date multidimensionale.

ERP (Entreprise Resourse Planning) este un soft de gestiune integrată şi înseamnă Planificrae Resurselor în Întreprindere. Conceptul său decurge din metoda MRP (Material Requirement Planning), utilizată în esenţă în gestiunea producţiei.

ERP se difuzează spre sfârşitul anilor 1990 din mai multe motive,:

• dezvoltarea conceptelor integratoare şi a instrumentelor la interfaţa mai multor servicii funcţionale, ca urmare a succesului întâlnit prin gestiune prin procese transversale în anii 1980;
• multiplicarea site-urilor marilor grupuri internaţionale în lume, adesea ca urmare a achiziţiilor întreprinderilor, încurajează recurgerea la instrumente favorizând omogenitatea diferitelor moduri de gestiune şi gestiunea multi-site;
• evoluţia şi simplificarea concepţiei sistemelor informatice; bazele de date relaţionale şi arhitectura client - furnizor facilitează comunicarea între ansamblul instrumentelor informatice ale întreprinderii.

Gestiunea globală a informaţiilor prin instrumentele ERP

ERP corespund aplicaţiilor informatice formate din module funcţionale standard, legate direct de o bază de date unică, acoperind ansamblul proceselor întreprinderii. Un ERP constituie uneori, cel mai des, o soluţie de dimensiuni internaţionale capabilă să administreze contexte, multi-site-uri, multi-legislaţii, mai multe limbi, mai multe devize; el permite astfel acumularea informaţiilor provenind din filiale ale unui grup în diferite ţări.

Această caracteristică poate părea trivială, dar ea este fundamentală în momentul mondializării, având în vedere că mediul lingvistic şi cel legal sunt pârghiile care structurează o întreprindere. ERP este un sistem comun în ansamblul funcţiilor de gestiune a unei întreprinderi (fig. M1.5.6):

• cercetare şi dezvoltare - concepţie - birou de studii.
• metode de industrializare - birou de metode.
• marketing, vânzări.
• cumpărare, aprovizionare.
• fabricaţie, coordonarea producţiei, stocuri.
• contabilitate, finanţe (contabilitate generală, contabilitate analitică, contabilitate furnizori şi clienţi, trezorerie, etc.)
• întreţinere; calitate.

Fig.M1.5.6 Diferite module ale unui ERP

Acest sistem face de asemenea posibilă, o abordare prin proces care permite trasarea ansamblului fluxurilor şi operaţiilor relative, în fiecare etapă a procesului. ERP înglobează deseori şi sistemul care controlează procesele tehnologice (PCS - Process Control System) şi întotdeauna are o interfaţă (o componentă) care asigură sistemul de informare pentru conducere (MIS - Management Information System), dar şi EIS - Executive Information System, MRP etc.

Exemple. Figura M1.5.7 arată legătura între trei procese (vânzări, producţie şi cumpărare), diferitele funcţii.

Fig.M1.5.7 Exemple de procese

Implementarea unui ERP

Implementarea unui ERP poate fi un proiect complex din punct de vedere al timpului şi al costului. Este de dorit să se colaboreze cu o echipă proiect care elaborează procesele tip ale întreprinderii, definiţia necesităţilor funcţionale şi a meseriilor, şi noile resurse informaţionale şi procedurale de pus la punct pentru optimizarea productivităţii.

Datorită creşterii lanţului de aprovizionare, comerţului electronic, operaţiunilor la nivel global, s-a modificat şi nevoia de a schimba informaţii direct cu furnizorii, clienţii şi cu celelalte ramuri ale organizaţiei. Aşa a apărut nevoia unui sistem informatic care să conecteze toate categoriile de ramuri: producţie, resurse umane, logistiă, finanţe, contabilitate, managementul relaţiilor cu clienţii şi cu furnizorii. Implementarea unui sistem ERP s-a dovedit a fi o adevrată provocare pentru companii, o condiţie necăsa.mplementării fiind aceea ca procesele utilizatorului ERP ă se potrivească cu modul de abordare utilizat de soft.

Două cerinţe esenţiale pentru succesul implementării ERP sunt suportul electronic şi intrările corecte, reale.

Activitatea de implementare a unui ERP necesită şi diferite competenţe:

• bună cunoaştere a întreprinderii, necesară pentru adaptarea sistemului informatic la activităţi;
• cunoaştere a pro-softului de implementat, indispensabilă, pe de o parte, pentru a şti ce poate face şi pe de altă parte pentru a-l putea parametriza. Pro-softul integrat fiind din mai multe domenii, aceeaşi persoană nu poate interveni asupra tuturor posibilităţilor pro- softului în detaliu. Unii au o viziune de ansamblu asupra funcţionalităţilor oferite, alţii sunt concentraţi asupra unuia sau a două module funcţionale;
• Competenţe de gestiune a proiectului, având în vedere că implementarea unui ERP este un proiect care necesită, pentru a fi dus la bun sfârşit, implementarea unei coordonări şi a unei organizări adaptate.

În general, întreprinderile apelează la diferiţi specialişti:

• furnizorul materialului necesar: PC, servere, reţea;
• editorul pro-softului: el însuşi furnizează pro-softul şi corectează anomaliile. Cele mai importante sunt SAP, Oracle, People-soft, Baan, JD Edwards. SAP este astăzi liderul mondial pe piaţa ERP.
• integratorul: este un cabinet de consiliere pentru realizarea parametrizării şi instalarea pro-soft-ului.
• eventual, o societate informatică pentru realizarea unor programe specifice suplimentare.

Astfel, întreprinderea care doreşte să instaleze un ERP trebuie nu numai să aleagă editorul aplicaţiei, ci şi integratorul şi furnizorul materialului. Alegerea editorului şi a integratorului sunt adesea combinate: editoarele au parteneriate privilegiate cu anumite integratoare şi integratoarele îşi fac propunerile cu un editor precis. Alegerea ERP se face în general, după următorul proces: întreprinderea lansează un apel pentru o ofertă, descriind rapid nevoia sa. Integratorii răspund, bazându-se pe un ERP dat. Întreprinderea face o selecţie rapidă care îi permite să obţină o scurta listă de două sau trei propuneri.

Exemplu.

O listă scurtă poate fi formată de exemplu dintr-un cuplu SAP+Cap Gemini, Oracle + Accenture şi JD Edwards + Unilog, ş.a.m.d. O normare rapidă permite apoi întreprinderii să aleagă una din aceste variante. Faptul de a nu prezenta un caiet de sarcini elaborate este preferabil, după integratori.

ERP contribuie la unele îmbunătăţiri în întreprindere:

1. Obiective economice:

• Reducerea costurilor de întreţinere prin automatizarea sarcinilor
• Reducerea inventarelor; Reducerea costurilor administrative.

2. Obiective administrative

• Reducerea termenelor de tratare sau de coordonare a fluxurilor de informaţii din întreprindere
• Îmbunătăţirea proceselor
• Unificarea funcţiilor în întreprindere
• Reducerea întârzierilor (întârziere de închidere, întârziere de livrare)
• Integrarea fluxurilor fizice şi financiare pentru a face din ele un suport deciziei, în acelaşi timp, pentru managerii operaţionali şi managerii financiari.
• Disponibilitatea informaţiei în timp real şi capacitatea de reacţie pornind de la orice post de lucru cer o integrare a sistemului de informaţii.

Un sistem ERP funcţional este capabili screască posibilitatea firmei de a utiliza la maxim capacitatea, să programeze producţia corect, să reducă inventarul, să respecte datele de livrare, să mărească eficienţa şi eficacitatea lanţului aprovizionării.

Funcţia cumpărare

Câştigurile sunt referitoare la diminuarea erorilor în emiterea de comenzi: informaţii lipsă sau false, ciclu de validare necontrolat, comenzi neemise la timpul fixat, etc. Câştigurile financiare provin din informaţia consolidată prin ERP ca elemente de creştere a achiziţiilor prin furnizori sau numărul de furnizori pe produs. Această informaţie permite demararea unui ciclu de optimizare a funcţiei cumpărare.

Optimizarea vizează standardizarea şi selecţia produselor cumpărate şi a furnizorilor. Disponibilitatea, oferită de ERP, a instrumentelor de măsură şi de urmărire a performanţelor furnizorilor, permite o creştere semnificativă a capacităţilor de negociere. Centralizarea achiziţiilor constituie de asemenea, una din sursele frecvente de creştere a productivităţii administrative, legate de optimizarea costurilor de gestiune internă, datorită automatizării şi integrării. Diminuarea furnizorilor poate permite o importantă diminuare a taxelor administrative.

Funcţia producţie

Câştigurile calitative se referă la fluiditatea ciclului de programare, aprovizionare, fabricaţie şi punere în stoc. Aceste câştiguri decurg din integrarea cu domeniul comercial şi cu cel al achiziţiilor şi se traduc printr-o mai bună conformitate între previziuni şi realizările unui ciclu de producţie. Ele provin şi din unicitatea articolelor referinţă, nomenclatura şi o mai bună repartiţie a sarcinilor de planificare între servicii.

Câştigurile financiare provin pe de o parte din optimizarea instrumentului de producţie şi capacitatea de a vinde mai mult sau de a avea un procent mai mare al serviciului, dar şi prin optimizarea stocurilor de semifabricate şi de materii prime. Ele provin pe de o parte, din optimizarea administrativă legată de menţinerea sistemelor de referinţă tehnice şi suprimarea introducerilor multiple.

Beneficii legate de ERP: funcţia cumpărare şi producţie

Odată instalat şi funcţional, un sistem ERP poate furniza firmei şi lanţurilor de aprovizionare un avantaj competitiv, care până la urmă va justifica investiţia de timp şi bani în ERP (tab. M1.5.9).

Tab. M1.5.9 Clasificare şi caracterizare a diferitelor beneficii ale ERP

Exemplu.

Înfiinţată în anul 1962, Wal-Mart avea să devină cea mai mare companie din domeniul comerţului cu amănuntuş la nivel mondial, cu vânzări de peste 350 miliarde de dolari şi un profit de 11,3 miliarde de dolari, la nivelul a peste 4000 de supermarketuri. Mai mult decât atât, la nivelul anului 2007 compania avea cei mai mulţi angajaţi din toate companiile lumii: 1,9 milioane persoane.

Compania foloseşte un sistem informatic prin care fiecare produs din milioanele de produse oferite şi vândute zilnic în reţeaua de supermarketuri din întreaga lume este identificat în mod unic. Atunci când un client cumpără un produs, în sistemul informatic al furnizorului acestui produs apare un mesaj prin care furnizorul este înştiinţat că va trebui să livreze un produs similar celui de distribuţie respectiv, specificând şi momentul în care ar fi utilă livrarea.

Astfel, avantajele utilizării acestui sistem sunt:

• Reduce volumul de muncă;
• Creşte gradul de cunoaştere a informaţiilor despre produse şi clienţi în orice moment;
• Creşte flexibilitatea companiei;
• Transmite informaţii referitoare la existenţa unui produs pe stoc;
• Apreciază momentul livrării;
• Plasează comenzi către furnizori;
• Realizează rapoarte financiare sau de eficienţă în funcţie de mai multe criterii, care pot fi interogate în orice moment de către cei interesaţi din cadrul reţelei: companie-furnizori;
• Exportă aceste rapoarte în diferite formate: Word, Excel, etc.;
• Asistă mnagementul companiei în luarea celor mai bune decizii;
• Stabileşte care este transportatorul cel mai eficient în funcţie de oferta acestuia (costuri, greutate maximă admisă, timp pentru transport);
• Informează clienţii în ce stadiu se află produsele comandate şi când vor fi livrate.

O altă soluţie informatică de succes a companiei a fost lansarea unui site de informare pentru clienţii unei colecţii de bijuterii din aur, argint şi diamante, astfel încât aceştia puteau cunoaşte în orice moment lanţul de furnizare al acestora de la magazine până la ei.

Cu această soluţie, compania a atras şi un alt segment de cumpărători, cei mai pretenţioşi, în afară de cei atraşi de sistemul de reduceri foarte bine pus la punct. Moto-ul companiei este: întotdeauna preţuri mici!

Să ne reamintim..

• Statistica în logistică este foarte utilă în organizaţie, permiţând o cunoaştere mai bună a diferitelor activităţi: planificare, aprovizionare, verificarea furnizorilor, transport, stocare/depozitare, livrare, s.a.
• ERP foloseşte o singuă bază de date şi o infrastructură de software comună pentru a furniza o înţelegere mai bun şi informaţii actualizate, permiţând managerilor să ia decizii mai bune de pe urma cărora să aibă de câştigat întregul lanţ al aprovizionării. ERP este de asemenea capabil să furnizeze informaţii în timp real şi să comunice informaţii despre modificări operaţionale către membrii lanţului de aprovizionare fara întârzieri. Astfel, utilizatorii sunt capabili să împărtăşească informaţii şi să comunice prin intermediul internetului.
• ERP ajută organizaţia să reducă inventarierile lanţului d e aprovizionare prin adăugarea de vizibilitate peste tot lanţul de aprovizionare permiţând vizualizarea îndeplinirii comenzilor astfel încât membrii lanţului de aproviziăonare s îmbunătăţească planificarea producţiei şi livrările de produse către clienţi.
• ERP ajută organizaţia să standardizeze procesele de fabricaţie. Firmele de producţie adesea au unităţi în cadrul companiei care fabrică acelaşi produs utilizând diferite procedee şi sisteme informaţionale. ERP permite firmeă s automatizeze unii paşi ai procesului de producţie. Standardizarea ă elimin resursele inutile şi creşte productivitatea.

Alegeţi o companie şi realizaţi studiul şi analiza unui sistem informaţional existent, aplicat în logistică sau analizaţi posibilitatea implementării acestuia.