Transportul de mărfuri în sistemul logic

Obiective: după studierea acestei teme veţi fi în măsură să: cunoaşteţi rolul şi importanţa economică a transportului în sistemul logistic; determinaţi importanţa transportului la nivel micro şi macroeconomic

Rolul şi importanţa economică a transportului în sistemul logistic

Transporturile reprezintă un domeniu important al activităţii economico-sociale pentru că prin intermediul lor se efectuează deplasarea în spaţiu a bunurilor şi oamenilor în scopul satisfacerii necesităţilor materiale şi spirituale ale societăţii omeneşti. Dezvoltarea, diversificarea şi modernizarea transporturilor au fost determinate de extinderea şi intensificarea producţiei şi a circulaţiei mărfurilor, de adâncirea diviziunii internaţionale a muncii.

Având în vedere necesitatea realizării legăturilor dintre producţie şi consum, transporturile sunt acelea care deplasează bunurile obţinute în celelalte ramuri ale producţiei materiale din locul în care au fost produse la cel în care urmează a fi consumate în cadrul pieţei interne si internaţionale.

Obiectul activităţii de transport îl constituie deplasarea în spaţiu a călătorilor şi mărfurilor. Sub aspectul conţinutului său economic, activitatea de transport constituie mijlocul prin care se înlesneşte schimbul de bunuri şi deplasarea oamenilor, spre deosebire de deplasarea gândirii (transportul corespondenţei, faxul, transmisiunile telefonice), transport ce este supus altor reguli.

În afara sferei noastre de preocupare rămâne transportul poştal care, deşi se realizează pe baza unor raporturi juridice între transportator şi unitatea de poştă, nu se integrează în contractul de transport. Mai mult, nici expeditorul, nici destinatarul nu au legături juridice cu unitatea de transport ce realizează activitatea de corespondenţă.

Activitatea de transport poate fi definită ca acţiunile prin care se organizează şi se realizează deplasarea calătorilor şi mărfurilor în spaţiu si timp.

Un rol important transportul îl are în sfera producţiei unde, printr-o mai bună organizare, poate contribui la: reducerea ciclului de producţie, accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante, îmbunătăţirea indicatorilor economico-financiari.

Producţia unei întreprinderi este deservită nu numai de transportul intern, ci şi de transportul care realizează legăturile externe ale acesteia cu celelalte întreprinderi şi cu întreaga economie naţionala. Una din funcţiile importante a transporturilor este de a susţine legăturile de producţie între întreprinderi, comunicaţiile între marile centre industriale, între cele industriale si agricole, etc.

Acest rol este îndeplinit de transporturile de utilitate publică, în componenţa cărora intra: căile ferate, fluviale si maritime, rutiere,transportul aerian si transportul de călători. Acestă funcţie deserveşte procesul de producţie prin deplasarea muncitorilor la şi de la locul de muncă.

Rolul transporturilor este evidenţiat, prin intermediul acestora asigurându- se procesul de producţie cu mijloace de producţie şi forţă de muncă.

Importanţa transporturilor constă nu numai în funcţia pe care o au în dezvoltarea complexului socio-economic national, ci şi în rolul important exercitat asupra amplificării relaţiilor dintre state. Transporturile internaţionale reprezintă mijlocul material ce stă la baza relaţiilor economice cu celelalte tări ale lumii.

Acestea continuă procesul de producţie în sfera circuitului economic mondial şi reprezintă un sistem tehnico-economic complex prin intermediul căruia o parte din produsul social este realizat pe pieţele externe în schimbul unor mărfuri necesare economiei nationale, contribuind astfel la modificări de structură, calitate si cantitate în produsul intern brut, produsul naţional brut şi produsul naţional net.

Una dintre componentele majore ale sistemului logistic este transportul , datorită contribuţiei sale la îndeplinirea misiunii logistice. Acest capitol analizează transporturile de mărfuri din perspectiva diferitelor moduri utilizate şi a variantelor intermodale. Principalele aspecte decizionale abordate de logistică se referă la evaluarea şi selecţia transportatorilor, la programarea transporturilor şi stabilirea rutelor.

Adesea, transportul este definit ca mişcarea fizică a persoanelor şi mărfurilor, între două puncte. Transportul mărfurilor reprezintă un set de activităţi logistice de bază, care se desfăşoară în aproape orice canal de marketing şi constă în crearea utilităţilor de loc şi de timp. Definirea transportului nu trebuie să se limiteze la simpla deplasare spaţială a mărfurilor, în cazul apelării la un transportator, utilizatorul cumpără un ansamblu de servicii.

Perspectiva limitată la deplasarea spaţială va conduce la alegerea firmei transportatoare care aplică cel mai scăzut tarif de transport. Totuşi, utilizatorul este interesat să obţină serviciile dorite, în afară de mişcarea spaţială a mărfurilor, la cel mai bun preţ. Astfel, tariful nu constituie unicul criteriu de alegere a unui transportator, deoarece firma utilizatoare urmăreşte să îndeplinească cerinţele proprii şi pe cele ale clienţilor săi, referitoare la nivelul de servire.

Importanţa transportului la nivel micro şi macroeconomic

Transportul de mărfuri este un domeniu care suscită micro şi macrointerese. Principalele părţi care participă la tranzacţiile de transport sau le influenţează sunt următoarele:

• Participanţii primari;
• Transportatorii;
• Guvernul.;
• Publicul.

Transportul este important în special din punct de vedere economic. La nivel micro, importanţa economică a transportului de mărfuri este determinată de următorii factori:

Utilitatea de loc

Produsele nu au valoare atât timp cât nu se află la locul potrivit, acolo unde sunt solicitate. Transportul facilitează accesul produselor pe pieţe situate la mari distanţe de locurile de origine. Costurile de transport mici vor permite clienţilor situaţi la distanţe mai mari, să cumpere produsele la un preţ/cost total convenabil.

Se aplică legea pătratelor în transporturi şi comerţ, formulată de economistul Dionysius Lardner. Să considerăm exemplul unui furnizor care îşi distribuie produsele sale pe o rază de 100 km, în condiţiile unui cost competitiv. În cazul în care firma respectivă reuşeşte să reducă la jumătate costurile sale de transport, raza Ia care va putea deplasa mărfurile creşte la 200 km, iar aria teritorială a pieţei pe care o serveşte va creşte de patru ori.

Utilitatea de timp

Pentru a fi o valoare reală pentru client, produsul trebuie să fie la momentul potrivit, în locul de manifestare a cererii. De asemenea, cererea pentru un produs poate fi limitată la o anumită perioadă de timp. În afara intervalului respectiv, produsul nu are valoare pentru client.

Legea lui Lardner este aplicabilă şi în privinţa utilităţii de timp. De pildă, în cazul dublării vitezei de deplasare a unor mărfuri perisabile, aria care poate fi acoperită, în cadrul aceluiaşi interval de timp, se măreşte de patru ori.

Utilitatea de formă

În afară de îndeplinirea cererii clienţilor la momentul şi locul potrivite, transportul oferă şi o utilitate de formă a mărfurilor. La destinaţie, produsele solicitate trebuie să aibă caracteristicile dorite de clienţi.

De exemplu, în cazul produselor alimentare care trebuie să fie menţinute la temperaturi de refrigerare/congelare, un mijloc de transport care oferă aceste condiţii creează valoare pentru client, comparativ cu un mijloc de transport mai ieftin, care nu este dotat corespunzător, pentru păstrarea calităţii mărfurilor. Produsele electronice, mecanice şi cele din sticlă impun o protecţie specială, pentru evitarea deteriorărilor.

Impactul asupra competitivităţii

Capacitatea firmei de a îndeplini aşteptările clienţilor referitoare la nivelul de servire, mai bine decât concurenţii, depinde în mare măsură de serviciile de transport. Scăderea intervalului de timp în care sunt onorate comenzile clienţilor este o tendinţă determinată deopotrivă de accentuarea exigenţelor clienţilor şi de intensificarea concurenţei.

Firmele care îşi adaptează performanţele în domeniul distribuţiei, la nevoile clienţilor, înregistrează adesea creşteri ale cotei de piaţă.' în acest context, transportul este o sursă de avantaj competitiv pentru organizaţie.

Contribuţia la costuri şi preţuri.

Conform anumitor estimări, în medie, pe piaţa Marii Britanii, transporturile reprezintă cca. 36% din costurile de distribuţie. Studii efectuate în diverse sectoare de activitate ale economiei au identificat ponderi ale transportului între 1/3 şi 2/3 în costurile totale logistice şi între 3 şi 27% în preţurile produselor.

De exemplu, s-au constatat următoarele ponderi: produse din sticlă şi piatră 27%, produse petroliere 24%, cherestea şi produse din lemn 18%, produse alimentare 13% etc. Pe baza altor cercetări, s-a estimat că, în medie, ponderea costurilor de transport în preţul de vânzare cu amănuntul recomandat al produselor este de 5-6%, iar pentru produsele alimentare, de peste 30%.

Efectul de pârghie asupra profitului

Transportul este un cost direct , a cărui reducere poate îmbunătăţi performanţele unei organizaţii, aspect major în special pentru firmele cu o rată scăzută a profitului. Relevanţa principiului pârghiei, în cazul costurilor de transport, poate fi demonstrată astfel: să analizăm exemplul unei organizaţii care are o rată a profirului de 5% din vânzările totale, în cazul în care firma reuşeşte să obţină economii prin reducerea cu 100 milioane lei a costurilor de transport, acestea se vor reflecta direct în profituri.

În cazul în care şi-ar fi propus să sporească profitul cu aceeaşi valoare, prin creşterea volumului tranzacţiilor efectuate, organizaţia ar fi trebuit să realizeze vânzări de 2 miliarde lei.

Să considerăm că, în aceeaşi organizaţie, ponderea costurilor de transport este de 10% din costurile totale. Reducerea cu 1% a costurilor de transport va avea ca efect o creştere relativă mai mare a profitului, respectiv cu 1,9%. În vederea reducerii costurilor, este necesară considerarea principiilor economiei de scară şi economiei de distanţă, în domeniul transporturilor.

Valorificarea economiilor de scară presupune creşterea cantităţilor de mărfuri transportate, pentru scăderea relativă a costurilor de transport pe unitatea de produs. În acest scop, operatorii economici recurg la consolidarea livrărilor şi utilizarea de mijloace de transport de capacitate mai mare. Economia de distanţă se referă la descreşterea costului de transport pe unitatea de distanţă, odată cu mărirea distanţei, ca urmare a repartizării costurilor fixe asupra unui număr mai mare de kilometri.

Principalul obiectiv al transportului trebuie să fie deplasarea produsului de la punctul de origine la destinaţie în condiţiile minimizării costurilor temporale, financiare şi de mediu în acelaşi timp, obiectivul transportului presupune deplasarea mărfurilor într-un mod care să îndeplinească cerinţele clienţilor referitoare la calitatea mărfurilor, performanţele de livrare şi disponibilitatea informaţiilor privind livrarea.

Impactul asupra altor activităţi logistice

Abordarea integrată a operaţiunilor logistice subliniază importanţa transportului. Planificarea logistică poate diminua stocurile de bază, necesare desfăşurării activităţii curente a organizaţiei, prin creşterea frecvenţei aprovizionărilor şi diminuarea cantităţilor transportate. De asemenea, pot fi micşorate stocurile de siguranţă necesare pentru protecţia faţă de incertitudinea în privinţa variaţiilor cererii şi ciclului de performanţă al furnizorilor.

Un bun sistem de transport poate diminua necesitatea menţinerii unor depozite numeroase, apropiate de pieţele ţintă. Se consideră că şi în cazul produselor de mare valoare, apelarea la servicii de transport rapide şi de încredere, deşi implică un cost suplimentar, generează economii; pe ansamblu. Totodată, produsele aflate în mijloacele de transport, de la încărcarea în punctele de origine până la descărcarea la destinaţie, reprezintă un stoc în tranzit.

La nivel macroeconomic , principalii factori care justifică importanţa transporturilor de mărfuri sunt următorii:

Posibilitatea specializării geografice

Fiecare arie teritorială este capabilă să producă, în mod eficient, numai anumite bunuri şi servicii, în funcţie de resursele materiale, financiare şi de forţă de muncă de care dispune. Datorită transportului, satisfacerea integrală a cererii dintr-o anumită zonă este posibilă prin procurarea bunurilor necesare, care sunt fabricate eficient în alte zone.

Această situaţie este o reflectare a principiului avantajului comparativ, conform căruia, fiecare arie se va specializa în producerea mărfurilor pentru care are cel mai mare avantaj sau cel mai mic dezavantaj comparativ.

Producţia pe scară mare

Valorificarea avantajelor oferite de principiul economiei de scară este facilitată de serviciile de transport. In cazul producţiei pe scară mare, se pot obţine economii de costuri atât în privinţa cumpărării, cât şi a costurilor de producţie, care înregistrează o reducere pe unitatea de produs, odată cu repartizarea costurilor fixe asupra unei cantităţi mai mari de produse.

În condiţiile unui transport competitiv, produsele vor putea ajunge la distanţe mai mari, acolo unde sunt solicitate, la un preţ convenabil pentru clienţi.

Intensificarea concurenţei

Accesul pe o anumită piaţă este facilitat de transport. Efectul direct este intensificarea concurenţei. Oferta concurenţilor redutabili de pe pieţe externe este adesea mai atractivă decât oferta producătorilor locali. Utilizarea unor servicii de transport internaţional competitive sporeşte atractivitatea produselor importate, pe o anumită piaţă.

Totuşi, în absenţa unor costuri de producţie extrem de scăzute pe piaţa de origine, comparativ cu cele specifice unei alte pieţe, care să compenseze costurile de transport internaţional, concurenţa va fi scăzută. Odată cu îmbunătăţirea serviciilor de transport, costul plasării mărfurilor la mari distanţe, pe o anumită piaţă, poate fi competitiv în raport cu cel al altor produse oferite pe acea piaţă.

Dezvoltarea economică

Transportul are un rol important în susţinerea unui nivel înalt de activitate economică şi are un aport semnificativ la produsul naţional brut. Asigură conexiunea necesară între diferitele sectoare de activitate economică, prin fluxurile de materii prime, materiale, produse intermediare, produse finite etc. De asemenea, transportul extinde aria teritorială în care poate fi prezent un producător, contribuind la dezvoltarea activităţii de comerţ exterior şi la globalizarea afacerilor.

În afară de importanţa sa economică, transportul de mărfuri are semnificaţie socială, ecologică şi politică. Semnificaţia socială este determinată de faptul că serviciile de transport sunt un sector de activitate în care este angajat un număr mare de persoane. Din perspectiva mediului, transportul de mărfuri constituie o preocupare sporită a comunităţilor, datorită contribuţiei sale la poluarea mediului, prin efectele negative asupra calităţii aerului şi apei, prin poluarea acustică etc.

Transportul mărfurilor este totodată un subiect de interes politic. Pentru susţinerea dezvoltării economiei, guvernele se implică în reglementarea acestui domeniu, precum şi în crearea şi dezvoltarea infrastructurii, a reţelei de drumuri, autostrăzi, căi ferate, porturi şi aeroporturi.