Conceptul şi caracteristicile asigurărilor de persoane

Încă din antichitate, oamenii s-au preocupat de protejarea vieţii, a sănătăţii şi a bunurilor. Cele mai vechi forme ale asigurărilor de viaţă sunt îndemnizaţiile de deces, acordate în vederea acoperirii cheltuielilor de înmormântare şi asigurările de rentă viageră. Ambele au apărut în antichitate , fiind legate de asociaţii religioase.

Până la sfârşitul secolului XIX, cele două forme ale asigurărilor de viaţă au fost cele mai practicate forme de asigurare. Tabelele de mortalitate şi introducerea calculelor actuariale au revoluţionat în întregime practica asigurărilor de viaţă.

De-a lungul timpului, nevoile care au determinat încheierea unei asigurări de viaţă s-au schimbat destul de mult. Astăzi în afara grijilor legate de cheltuielile de înmormântare, se constată nevoia unor asigurări, printre care mai frecvente sunt următoarele:

• asigurarea unei protecţii financiare a familiei sau a celor dependenţi în caz de deces
• achitarea datoriilor unei persoane în caz de deces, caz în care asigurarea apare ca o garanţie pentru credite
• alocaţia de urmaş
• alocaţia de bătrâneţe
• economisirea pentru eventualele datorii viitoare( studiile copiilor, zestre, etc.)
• cheltuieli de spitalizare, îngrijire medicală, compensarea veniturilor în caz de boală sau invaliditate temporară
• investiţiile, etc.

Asigurarea de viaţă este o formă de protecţie financiară, a deponenţilor sau a altor persoane desemnate în cazul decesului asiguratului. Din punct de vedere a societăţii de asigurare, asigurarea de viaţă reprezintă o modalitate de transfer al riscului financiar legat de pierderea vieţii sau sănătăţii unui individ asupra unui grup de indivizi, expuşi acelaşi risc. Din perspectiva individului, asigurarea de viaţă poate fi definită ca o înţelegere prin care asiguratul plăteşte o anumită sumă de bani-prima de asigurare-în schimbul căreia asigurătorul va plăti o anumită sumă de bani-suma asigurată-în caz de deces sau de supravieţuire.

Se poate afirma că asigurarea de viaţă se bazează pe încheierea unui contract de asigurare-poliţă de asigurare-prin care asigurătorul se obligă să plătească” beneficiarului” asigurării, o anumită sumă la producerea riscului asigurat-suma asigurată-în schimbul plăţii de către contractantul asigurării a unei prime de asigurare, respectiv” preţul” protecţiei oferite asiguratului de către asigurător. Poliţa de asigurare de viaţă conferă protecţie beneficiarului poliţei.

Riscul în asigurare de viaţă este riscul de deces .Decesul este un eveniment sigur, cert, incertitudinea rezultă din momentul în care el se produce.

Din definiţie rezultă că în contractul de asigurare există mai multe categorii de persoane:

• asigurătorul – societate de asigurare
• asiguratul – persoana a cărei viaţă se asigură
• contractantul asigurării – persoana care încheie contractul de asigurare şi care plăteşte prima de asigurare. De cele mai multe ori contractantul este aceeaşi persoană cu asiguratul. În caz contrar, asiguratul trebuie să-şi dea acordul în legătură cu încheierea contractului.
• Beneficiarul – persoana care va încasa suma asigurată în cazul decesului asiguratului.

Primele de asigurare se stabilesc pe baza calculelor actuariale, avându-se în vedere criterii generale( statistici demografice, tabele de mortalitate) şi speciale ( ce ţin de individ).Din primele de asigurare încasate se creează rezervele matematice care se valorifică prin investire, sporind fondul din care se vor plăti sumele asigurate.

Spre deosebire de asigurările generale, unde contractele de asigurare sunt contracte de despăgubire, în asigurările de viaţă acest lucru nu este valabil, deoarece nici viaţa, nici sănătatea sau integritatea nu pot fi evaluate în bani. Oricine are un interes asigurabil nelimitat în cea ce priveşte propria persoană, dar modul în care îşi determină suma asigurată depinde de puterea sa financiară şi de nivelul de protecţie de care are nevoie şi pe care îl poate susţine.

Şi în ţările cu tradiţie în asigurări, încheierea unei poliţe de asigurare este o decizie individuală pe bază voluntară, făcută din interes personal sau pentru a proteja familia sau pe cei dragi.

Pentru a fi eficiente pentru asigurat şi companie, asigurările de viaţă se încheie de regulă pe un număr cât mai mare de ani 10,15,20 ani. Sunt asigurări pe termen mediu şi lung( de la 5-25 ani sau chiar mai mare), spre deosebire de contractele de asigurare generală, a căror durată este redusă( un an, o lună, o călătorie).Dată fiind această caracteristică, asigurarea de viaţă obligă la o deosebită seriozitate a contractantului asigurării privind plata primelor sub aspectul regularităţii şi a perioadei de asigurare, plata primelor se poate face o singură dată ( întreaga primă)sau în rate anuale, semiauale, trimestriale şi mai rar lunare.

În terminologia uzuală a asigurărilor de viaţă se consideră că atunci când în baza contractului de asigurare, se acordă o îndemnizaţie într-o singură tranşă, asigurarea este de capital. Indemnizaţiile periodice se practică în sistemul asigurărilor de rentă(anuităţi).

La produsele „pure” se pot adăuga şi unele clauze adiţionale, în funcţie de nevoia fiecărui asigurat în parte, prin care se extinde gama riscurilor şi implicit a protecţiei prin asigurare.

Asigurările de viaţă clasice nu sunt întotdeauna tentante numai prin protecţia pentru riscul de deces, motiv pentru care societăţile de asigurare au elaborat noi tipuri de produse prin care alături de protecţie sunt oferite şi alte avantaje cum ar fi: economisirea, investiţi, pensie pe o perioadă determinată sau viageră, tratament medical, cheltuieli de înmormântare, etc. Deci asiguratul poate beneficia de sume importante pe durata vieţii, ceea ce înseamnă că asigurările pot fi şi asigurări de supravieţuire. Acestea poartă denumirea de asigurări mixte de viaţă.

Partea de protecţie constă în faptul că în caz de deces, beneficiarul poliţei va încasa suma asigurată, iar în caz de supravieţuire asiguratul încasează această sumă la expirarea contractului de asigurare, aşa după cum este stabilit în contract.

Clasificarea asigurărilor de persoane:

1. după riscul care se asigură:

• asigurarea de supravieţuire
• asigurarea de deces
• asigurarea mixtă de viaţă
• asigurarea de boală
• asigurarea de accidente

2. după scopul asigurării:

• asigurarea de viaţă pe termen limitat
• asigurare de viaţă pe termen nelimitat
• asigurări mixte de viaţă cu capitalizare
• asigurări de pensii

Valoarea de răscumpărare

În cazul contractului cu capitalizare, dacă asiguratul, datorită incapacităţii de a continua plata primelor sau datorită unui alt motiv doreşte să întrerupă contractul înainte de data expirării acestuia, are dreptul să i se ramburseze o anumită sumă denumită valoare de răscumpărare.

Aceasta se calculează numai pentru contractele cu plata eşalonată, prin aplicarea unei cote procentuale asupra rezervei matematice. Acest procent diferit în funcţie de momentul rezilierii contractului. Rezilierile din primii ani de existenţă a contractului se concretizează în valori de răscumpărare reduse, datorită nivelului ridicat al cheltuielilor efectuate de asigurător în această perioadă. Asiguratul are dreptul de a rezilia contractul în orice moment şi de aceea în calculul primelor de asigurare se ţine seama de procentul persoanelor care se aşteaptă să rezilieze poliţa de asigurare în fiecare an.

Dacă asiguratul nu mai poate sau decide să nu mai continue contractul de asigurare, asigurătorii acceptă ca el să rămână asigurat pe toată perioada iniţială însă pentru o sumă asigurată redusă, calculată în funcţie de valoarea de răscumpărare la momentul respectiv. Acea valoare poate reprezenta primele de asigurare pentru care se calculează suma asigurată, aceasta fiind mai mică decât în cazul în care s-ar plăti primele conform condiţiilor convenite.

Principalele tipuri de asigurări de viaţă

În asigurările de viaţă se practică în prezent un număr mare de forme foarte diversificate, cele mai multe dintre ele reprezentând creaţia ultimelor decenii.Acest lucru a fost determinat de nevoile tot mai variate ale clienţilor, dar şi de satisfacerea lor, evident, pe pieţele noastre.

Unele dintre tipurile de asigurări de viaţă, deşi încadrate în această categorie nu mai păstrează toate caracteristicile. În contiuare vom studia câteva dintre cele mai reprezentative şi mai frecvent întâlnite forme:

Asigurarea de supravieţuire : - se caracterizează prin faptul că asigurătorul se angajează să plătească asiguratului, la expirarea contractului suma asigurată cu condiţia ca acesta să fie în viaţă. Suma asigurată cuvenită asiguratului la expirarea contractului se constiuie din primele de asigurare achitate de către asigurat, acumulate în decursul perioadei de asigurare şi fructificate prin diverse modalităţi de către asigurător.

Asiguratul beneficiază de suma asigurată numai în cazul în care, la expirarea contractului, este în viaţă. În caz contrar asigurătorul se consideră eliberat de această prestaţie înscrisă în contractul de asigurare, neavând nici o obligaţie faţă de moştenitorii asiguratului. Deci suma acumulată de asigurat pe parcursul, valabilităţii contractului, rămâne de drept societăţii de asigurare după decesul prematur al asiguratului.

În cazul asigurării de supravieţuire cu titlu de rentă, suma cuvenită asiguratului la expirarea contractului de asigurare se plăteşte acestuia treptat, prin plăţi periodice, sub formă de rentă. Plata primelor de asigurare de către asigurat, poate avea loc sub forma primei unice sau în rate ( anuale, semestriale, trimestriale sau lunare) în cadrul perioadei de valabilitate a contractului. Plata de către asigurător a rentei poate începe imediat după perfectarea contractului de asigurare sau la o dată ulterioară, precizată în contract( la împlinirea unui număr de ani) situaţia cea mai întâlnită în practică. Pentru plata rentei condiţia esenţială este ca asiguratul să supravieţuiască duratei asigurării şi să fi achitat, conform contractului, primele de asigurare.

Asigurarea de supravieţuire nu este atractivă nici pentru asigurat, nici pentru beneficiarul de asigurare, deci nu stimulează spiritul de economisire.

Asigurarea de deces : - are în vedere protecţia asiguratului pentru riscul de deces, un risc viitor, sigur, dar incert ca moment.

O asigurare de deces încheiată pe termen limitat obligă societate de asigurare să plătească beneficiarului asigurării suma asigurată înscrisă în contract, dacă decesul asiguratului s-a produs în perioada de valabilitate a contractului. În schimb dacă la expirarea contractului de asigurare de deces, asiguratul supravieţuieşte, atunci, asigurătorul este scutit de orice obligaţie faţă de asigurat. Asigurarea de deces este o asigurare de protecţie împotriva unui risc determinat şi nu o asigurare de economisire.

Asigurarea mixtă de viaţă : - se caracterizează prin faptul că un sigur contract acordă protecţie împotriva celor două riscuri, de supravieţuire şi de deces. Cuprinderea într-un contract de asigurare a celor două riscuri alternative nu înlătură caracterul lor contradictoriu. Se creează impresia că asiguratul este protejat în ambele cazuri. De fapt în cazul decesului asiguratului beneficiarul asigurării intră în posesia sumei asigurate, iar în cazul supravieţuirii asiguratul beneficiază nemijlocit de suma asigurată. Dacă asiguratul este protejat pentru ambele riscuri, el suportă prima de asigurare aferentă ambelor riscuri, de supravieţuire şi de deces, în mod cumulat, fapt justificat de asigurător prin cerinţa realizării echilibrului dintre primele încasate şi indemnizaţiile asumate şi datorate.

Marele avantaj al acestei forme constă în faptul că sumele de bani plătite de asigurat( sau contractant) sub forma primelor de asigurare reprezintă o formă de economisire care poate fi valorificată la expirarea perioadei. Asiguratul are oricând acces la fondul constituit din plata primelor de asigurare, putând oricând renunţa la contract, suma pe care ar urma să o primească fiind valoarea de răscumpărare a poliţei.

După scopul asigurării, conform unui alt principiu asigurările se împart astfel :

Asigurarea de viaţă pe termen limitat : - se încheie pe o anumită perioadă de timp şi acoperă numai riscul de deces. Asiguratul va plăti periodic o sumă de bani(prima de asigurare) în schimbul căreia o altă persoană, dinainte stabilită(beneficiarul), va încasa suma asigurată la decesul asiguratului, conform contractului.

Suma asigurată se plăteşte numai dacă decesul asiguratului se produce în perioada de valabilitate a asigurării. Dacă mediul economic este inflaţionist, suma asigurată poate fi protejată printr-o clauză specială împotriva inflaţiei, ceea ce implică şi adaptarea primei de asigurare.

Asigurarea de viaţă pe termen nelimitat : - acoperă riscul de deces pe o perioadă mai lungă de timp, respectiv până la o vârstă înaintată a asiguratului (105 ani).Condiţia este ca asiguratul să plătească primele de asigurare până la o anumită vârstă( cea a pensionării).Riscul de deces este acoperit pe toată perioada cuprinsă între momentul încheierii asigurării şi atingerea vârstei respective. Dacă asiguratul ajunge la vârsta precizată în contract va primi suma asigurată actualizată. Deosebirea faţă de asigurarea de viaţă pe termen limitat constă în mărimea primei de asigurare şi în faptul că introduce un nou element şi anume rambursarea sumei la împlinirea vârstei determinate a asiguratului.

Asigurarea mixtă de viaţă

Asigurarea mixtă redusă : - se caracterizează prin aceea că la expirarea perioadei de asigurare ,dacă asiguratul, este în viaţă el beneficiază de suma asigurată, iar dacă el decedează asigurătorul va plăti suma primelor de asigurare înregistrate până la momentul decesului la care de regulă se adăugă cota corespunzătoare participării la profit pentru partea din rezervele matematice investite de asigurător, beneficiarului. Asiguratul îşi va alege nivelul sumei asigurate.

Asigurarea tip student : - are ca scop economisirea unor fonduri pentru perioada de studii a copiilor, chiar în condiţiile în care plătitorul nu ar mai supravieţui la momentul începerii acestora. Asiguratul poate fi părintele sau tutorele copilului, iar beneficiarul poliţei va fi copilul ajuns la vârsta studiilor universitare. Primele de asigurare vor fi plătite de asigurat, de obicei până la începerea studiilor urmând ca beneficiarul- copilul- să intre în posesia rentelor la vârsta specificată în contract. Durata de plată a rentelor poate fi de 4-5 ani după cum a ales asiguratul.

La opţiunea sa suma asigurată se poate plăti şi integral, la începutul vârstei la care acesta îşi începe studiile, dar într-o proporţie mai mică de 100% (90-95%) din suma totală a rentelor, motivul fiind determinat de faptul că societatea nu mai poate capitaliza sumele respective pe perioada care ar fi trecut până la expirarea perioadei de 4 sau 5 ani în care ar fi plătit eşalonat. Societatea va plăti chiar dacă una dintre părţi (asigurat sau beneficiar) va deceda, asumându-şi obligaţiile de plată a rentelor în cazul decesului asiguratului pe parcursul perioadei de asigurare sau transformându-se într-o poliţa mixtă de viaţă în cazul în care beneficiarul decedează pe perioada de plată a primelor.

Dacă decesul se produce pe perioada plăţii rentelor, ele vor fi încasate de asigurat ca o sumă forfetară sau în acelaşi mod, adică periodic.

O astfel de poliţă se poate încheia pe o perioadă minimă stabilită de societate de asigurare (minim 9-10ani) în funcţie de numărul de ani ales pentru plata rentelor(4 respectiv 5 ani), iar primele de asigurare trebuie plătite, indiferent de nivelul sumei asigurate, într-un interval de cel puţin 5 ani.

Asigurarea tip zestre : - este o asigurare prin care părinţii sau tutorii legali oferă o sumă de bani drept zestre în momentul în care copilul se căsătoreşte pentru a porni la întemeierea unei familii. Este o asigurare de viaţă prin care se oferă protecţia faţă de riscul de deces al persoanei asigurate ( părinte sau tutorele copilului), beneficiarul (copilul) primind suma asigurată în momentul căsătoriei sau la împlinirea unei anumite vârste.

Este un produs asemănător celui pentru studii cu deosebirea că suma asigurată se plăteşte integral, nu eşalonat. În cazul decesului contractantului, copilul va beneficia de această sumă la termenul cuvenit, iar în cazul decesului beneficiarului, poliţa devine ca şi în cazul asigurării tip student, o poliţă de asigurare mixtă.

Asigurarea de tip unit-linked : - este o asigurare pa bază de investiţii, care oferă protecţia prin asigurare şi totodată posibilitatea investirii. Prima plătită de asigurat este investită în-unul sau mai multe fonduri de investiţii puse la dispoziţie de asigurător din care asiguratul primeşte apoi un anumit număr de unituri( o cotă parte).Asiguratul are dreptul de a opta pentru fondul şi structura în care se vor investi primele plătite de el, având posibilitatea, pe parcursul derulării asigurării, de a schimba această structură, de a investi suplimentar, etc. Participarea la aceste fonduri de investiţii este condiţionată de cumpărarea unei asigurări de viaţă.

Unit linked a apărut ca răspuns la dorinţa de investire a asiguraţilor alături de nevoia de protecţie. Produsul are în structura sa două componente:

• componenta de protecţie
• componenta investiţională

Componenta de protecţie : - este de fapt o asigurare de viaţă pe termen nelimitata pentru care plata primelor de asigurare se face eşalonat până la împlinirea vârstei de pensionare. Pe perioada protecţiei suma asigurată aleasă de client este garantată de asigurător. În caz de deces, în cadrul perioadei de valabilitate a asigurării, beneficiarul va încasa maximul dintre valoarea sumei asigurate corespunzătoare asigurării de viaţă şi valoarea contului său la momentul respectiv. Nivelul sumei asigurate este stabilit de client între o limită minimă şi una maximă în funcţie de vârsta sa şi de prima plătită.

Contul contractantului reprezintă echivalentul valoric al unit-urilor deţinute în fondurile financiare ale asigurătorului.

Componenta invenstiţională : - constă în cumpărarea de unităţi de cont(unit-uri) în fondurile financiare special constituite. Ele sunt fonduri interne închise, reprezentând un portofoliu de diverse tipuri de active financiare, administrate de asigurător exclusiv în scopul asigurării. În mod normal, în funcţie de legislaţie, piaţa de capital din ţara respectivă şi posibilităţile de investire, asigurătorul creează mai multe fonduri din care asiguratul are posibilitatea să aleagă.

Contractantul asigurării va avea acces la aceste fonduri doar prin intermediul asigurărilor „unit linked”, iar prima de asigurare plătită va fi destinată în întregime achiziţionării de unit-uri în fondurile financiare.

Plata primei de asigurare se face anual, semestrial, trimestrial lunar, dar şi în orice moment se doreşte pentru mărirea părţii investite. Contractantul poate alege procentul în care prima se va aloca între fondurile create. Mai mult în momentul plăţi viitoarelor prime, oricând pe durata de plată a primelor, clientul poate opta în mod gratuit pentru schimbarea procentului de alocare.

În cazul asigurării ”unit linked” în care, la expirarea contractului există posibilitatea transformării valorii contului. Există şi o a treia componentă, cea a rentelor, care constă în transformarea valorii contului contractantului asigurări la sfârşitul perioadei de plată a primelor în rente lunare, plătibile atâta timp cât asiguratul este în viaţă. Odată cu expirarea perioadei de plată a primelor(la vârsta de pensionare) va începe plata rentelor lunare viagere. Unele societăţi plătesc rentele pe o perioadă garantată indiferent dacă asiguratul decedează sau nu în acest interval. De exemplu dacă asiguratul decedează în primul an după începerea plăţii rentelor acestea vor continua să fie plătite beneficiarilor desemnaţi pe perioada rămasă.

Pentru asigurarea ”unit linked” cu componentă de pensie trebuie menţionat că nivelul ratelor depinde de performanţa fondurilor de investiţii, renta va fi stabilită în funcţie de numărul unit-urilor din contul contractantului la vârsta de pensionare.

Preţul de cumpărare reprezintă preţul la care clientul poate cumpăra unit-uri în fondurile financiare menţionate. Deci banii plătiţi de client sub forma primelor de asigurare sunt convertiţi în unit-uri pe baza preţului de cumpărare.

Trăsături privind flexibilitatea produsului

• prima de asigurare nu este fixă. Contractantul poate opta oricând, pe durata de plată a primelor, pentru mărirea sau micşorarea primei de asigurare
• contractantul poate opta pentru orice valoare a sumei asigurate situată între o limită minimă şi una maximă. Limitele minime şi maxime ale sumei asigurate depind de vârsta asiguratului şi de primele de asigurare pe care le plăteşte. Suma asigurată se plăteşte între cele două limite şi este garantată de asigurător pe toată durata contractului. Oricând pe durata contractului, contractantul poate modifica nivelul sumei asigurate.
• primele de asigurare vor fi eşalonate, existând posibilitatea schimbării frecvenţei de plată la fiecare aniversare a contractului. La fiecare aniversare a contractului, contractantul are posibilitatea de a-şi ajusta prima cu rata inflaţiei. Această ajustare implică modificarea corespunzătoare a sumei asigurate.
• dacă asiguratul sau contractantul renunţă la plata primelor de asigurare, contractul „unit linked” se transformă în contract cu suma asigurată redusă, adică noua sumă asigurată va fi egală cu valoarea contractului la momentul încetării plăţii primelor.
• contractantul are dreptul să retragă o cotă din unit-uri din contul său, cotă exprimată ca procent sau sumă fixă, oricând pe durata contractului.
• în cazul unui contract cu suma asigurată redusă, contractantul are dreptul să facă retrageri periodice prin reducerea valorii contului său. Aceste retrageri pot fi exprimate sub forma unei cote procentuale sau sub forma unei sume fixe şi sunt posibile atâta timp cât valoarea contractului nu este nulă sau până la momentul în care contractantul dispune plata valorii restante a contului său.
• contractantul asigurării are dreptul ca o dată pe an ( fără plata unui comision) să transfere unit-uri între fondurile financiare în care se află banii săi.
• contractantul asigurării are dreptul să redirecţioneze primele viitoare, să mărească primele eşalonate şi să modifice suma asigurată.
• contractantul asigurării are dreptul să transforme contractul într-unul cu suma asigurată redusă.

Produsului „unit linkcd” ca şi celorlalte tipuri de asigurări de viaţă, li se pot adăuga clauze suplimentare, cu deosebirea că prima corespunzătoare clauzelor se va deduce lunar din contul contractantului prin reducerea numărului de unit-uri.