Impozit pe venit, particularităţile impunerii veniturilor agenţilor economici

Noţiunile principale privind impozitul pe venitul agenţilor economici.

Subiecţii şi obiectul impunerii

Subiecţi ai impunerii fiscale se consideră:

• Agenţii economici-rezidenţi ce obţin venituri din Republica Moldova şi din străinătate;
• Agenţii economici-nerezidenţi ce obţin venituri din Republica Moldova. (art. 13).

La impozitul pe venit pentru persoane juridice obiectul impunerii fiscale îl constituie venitul brut, care cuprinde: (art. 14)

• venitul obţinut din toate sursele de venit din Republica Moldova
• venitul obţinut din orice sursă de venit de peste hotarele Republicii Moldova (din străinătate).

La impozitul pe venitul persoanelor juridice se utilizează sistemul cotelor proporţionale. Cotele impozitului se modifică din an în an. Şi se urmăreşte tendinţa de descreştere a lor.

Tabelul nr. 1 Dinamica cotelor impozitului pe venit aplicate agenţilor economici

Venituri impozabile şi neimpozabile.

La venituri impozabile pentru rezidenţi se referă: (art. 18)

• venitul din activitatea de întreprinzător;
• venitul din chirie (arenda);
• creşterea de capital
• dobînda

Dobândă - orice venit obţinut conform creanţelor de orice tip (indiferent de modul întocmirii), inclusiv veniturile din depunerile băneşti. Venitul sub formă de dobândă poate fi obţinut în urma:

• Acordării împrumuturilor
• Depunerii mijloacelor băneşti în conturile de depozit şi alte conturi bancare;

Venitul cuprinde toată suma dobânzilor primite, indiferent de forma primirii: au fost capitalizate (de exemplu, la depozite) sau au fost îndreptate la achitarea unor datorii.

• venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic după expirarea termenului de prescripţie (obligaţiunile privind facturile comerciale), cu excepţia cazurilor când formarea acestei datorii este o urmare a insolvabilităţii contribuabilului, declarată prin decizia instanţei judecătoreşti

Exemplu: Caz în care agentul economic nu este plătitor al Taxei pe valoarea adăugată. SRL Codru nu a achitat datoria faţă de SA „Globstar” în sumă de 15000 lei timp de 2 ani. Atunci aceste 15000 lei urmează să fie trecute la venituri pentru a fi impozitate.

• Dividendele obţinute;

Dividend se consideră orice plată efectuată de o persoană juridică în folosul acţionarului acestei persoane juridice, în conformitate cu cota sa de participate, cu excepţia dividendelor sub formă de acţiuni şi a plăţilor efectuate în cazul lichidării complete a întreprinderii.

• Sumele obţinute din acordurile de neangajare în activitatea de concurenţă.

Exemplu: Acest tip de venit se obţine de către contribuabil de la concurenţii (partenerii) săi pentru limitarea sau încetarea activităţii de întreprinzător (conform unui acord încheiat).

• Alte venituri

La venituri impozabile pentru nerezidenţi se referă: (art. 71)

• dobînzile pentru creanţele unui agent economic rezident;
• dividende achitate de un agent economic rezident
• venitul din chirie(arenda);
• creşterea de capital;
• royalty;
• alte venituri;

Reglementări privind veniturile:

La venituri neimpozabile pentru persoanele ce practică activitatea de antreprenor se referă:

• sumele şi despăgubirile de asigurare (art. 22 CF)
• contribuţiile la capitalul social al unui agent economic
• Dobînzile de la hirtiile de valoare de stat (HVS) emise în RM (art 24 Legea pentru punerea în aplicare a titlurile I şi II ale CF)
• Penalitaţile si amenzile anulate calificate de actul legislativ drept neimpozabile
• Venitul obţinut din neachitarea datoriei de către agentul economic în cazul insolvabilitaţii agentului economic. (art. 18 CF)
• altele

Particularităţi în determinarea unor venituri

Conform art. 21:

• Veniturile obţinute sub formă nemonetară se evoluează la preţurile de piaţă.
• Veniturile obţinute în valută străină se recalculează în valută naţională la cursul oficial de schimb stabilit de BNM la data tranzacţiei.
• În cazurile cînd există datorii sau creanţe în valută străină la sfîrşitul perioadei fiscale ele se recalculează la cursul BNM la data de 31 decembrie şi se determină veniturile sau pierderile de la tranzacţiile în valută, care se iau în consideraţie la determinarea impozitului.
• Donaţiile făcute de contribuabil se consideră pentru el drept venit impozabil (art. 42) în mărimea:-suma mijloacelor băneşti donate-valoarea bunului donat ce reprezintă mărimea maximă dintre baza valorică ajustată şi preţul de piaţă la momentul donării.

Sumele restituite ale datoriilor compromise sau ale pierderilor fiscale deduse anterior din venit se includ în venitul brut al contribuabilului în anul fiscal în care aceste sume au fost încasate. (art. 48).

Deducerile fiscale şi reglementarea cheltuielilor în scopuri fiscale 

Pentru determinarea venitului impozabil este necesar de a clarifica care dintre cheltuielile efectuate de către persoana juridică se permit spre deducere din venitul brut. Se deduc cheltuielile ordinare si necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător (art. 24).

Cheltuielile ordinare şi necesare rezultă din profilul de activitate a agentului economic. Unele tipuri de cheltuieli pentru unii agenţi economici pot fi determinate ca cheltuieli ordinare şi necesare, iar pentru alţi agenţi economici cheltuieli, care nu sunt recunoscute în scopuri fiscale. Se cunosc trei grupuri (convenţionale) de cheltuieli efectuate de agenţi economici:

Cheltuieli care se permit spre deducere în cuantum total

• salariu şi premii din fondul de salariu calculate personalului
• contribuţii pentru asigurările sociale de stat
• contribuţii pentru asigurarea obligatorie în medicină
• cheltuieli pentru consumul de energie, combustibil, gaze, apă, etc.
• cheltuieli privind chiria
• cheltuieli administrative (poştale, telefonice, de birou etc.)
• impozite şi taxe (cu excepţia impozitului pe venit
• cheltuieli privind paza, tehnica securităţii, protecţia mediului înconjurător.
• etc.

Cheltuieli care se permit spre deducere în mărime limitată

• uzura MF (diferenţa de metode de calculare a uzurii; autoturismele cu valoarea mai mare de 200 mii lei) (art. 26,27)
• cheltuielile de reparaţie a MF în mărime de 15% de la valoarea lor. ( art. 27 pct.8)
• amortizarea activelor nemateriale; (art. 28)
• cheltuieli de delegaţii, de reprezentanţă, de asigurare a persoanelor juridice în limita normelor şi normativelor stabilite de Guvern
• donaţiile făcute în scopuri filantropice în mărime de 10% din venitul impozabil (art. 36)
• cheltuielile documentar neconfirmate în mărime de 0,1 % din venitul impozabil
• datoriile dubioase, care şi-au pierdut valoarea, a devenit nerambursabilă şi s-a format în cadrul activităţii de întreprinzător (art.31)
• dobânzile (art 25)
• pierderile fiscale ale anilor precedenţi art 32

Cheltuielicare nu se permit spre deducere

• cheltuieli personale şi familiale.
• sumele achitate pentru terenuri şi proprietatea pe care se calculează uzura.
• pierderile în urma vînzării sau schimbului proprietăţii efectuate între persoanele interdependente.
• cheltuielile ce ţin de procurarea, administrarea sau întreţinerea oricărei proprietăţi, venitul de pe urma căreia este scutit de impozit.
• impozitul pe venit .
• penalităţile şi amenzile aferente tuturor impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii la bugetul de stat şi a fondurilor extrabugetare.
• impozitele achitate în numele altei persoane.
• defalcările în fondurile de rezervă cu excepţia instituţiilor financiare.
• pierderile de capital peste creşterile de capital.

În cazurile cînd în evidenţa financiară sînt înregistrate cheltuieli din cele menţionate mai sus, atunci în scopuri fiscale ele totalmente se exclud din cheltuieli. Prin urmare se va majora venitul impozabil şi impozitul pe venit.

Reglementarea cheltuielilor în scopuri fiscale

Cheltuieli privind uzura mijloacelor fixe (MF)

Modul de determinare şi deducere a acestor cheltuieli este stipulat în "Regulamentul cu privire la modul de evidenţă şi calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitării". Obiectul calculării uzurii în scopuri fiscale sunt mijloacele fixe folosite în activitatea de întreprinzător şi supuse uzurii. Nu se calculează uzura pentru:

• construcţiile capitale nefinisate;
• mijloacele fixe în timpul reconstrucţiei sau reutilării tehnice la suspendarea completă a funcţionării întreprinderii;
• mijloacele fixe, care sunt conservate;
• mijloacele fixe lichidate;
• loturile de pământ;
• vitele productive şi de muncă (cu excepţia cailor de muncă);
• plantaţiile perene, care n-au intrat pe rod;
• valoarea autoturismelor mai mare de 200 000 lei. În acest caz deducerea uzurii se limitează la suma de 200 000 lei.

Pentru calcularea uzurii toate mijloacele fixe se clasifică în cinci categorii. Fiecare categorie a mijloacelor fixe reprezintă comasarea a mai multor grupe de mijloace fixe similare după termenul de exploatare şi norma uzurii. Pentru fiecare categorie este stabilită norma de uzură, care se calculează din valoarea mijlocului fix la începutul perioadei de gestiune.

Tabelul nr. 2 Clasificarea mijlocelor fixe conform perioadei de funcţionare utilă

Mărimea uzurii mijloacelor fixe ce urmează a fi dedusă se determină prin înmulţirea bazei valorice a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune cu norma de uzură respectivă.

Baza valorică a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune se determină ca baza valorică a mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune, majorată cu valoarea de intrare a mijloacelor fixe nou-procurate sau create cu forţe proprii, ajustată cu suma corectărilor şi micşorată cu suma din comercializarea lor sau cu baza valorică ajustată în cazul donaţiei, ieşirii forţate sau lichidării.

Pentru proprietatea raportată la categoria I calcularea uzurii se efectuează pentru fiecare obiect. Pentru proprietatea raportată la categoriile II-V calcularea uzurii se efectuează prin aplicarea normei de uzură la baza valorică a categoriei respective (la totalul MF din categoria respectivă).

Tabelul nr. 3 Exemplu: Calculul uzurii în scopuri fiscale

Specific pentru metoda de calculare a uzurii în scopuri fiscale este, că nu se ţine cont de momentul întrării sau a ieşirii mijloacelor fixe din uz.

Dacă la sfîrşitul anului fiscal la o categorie oarecare de mijloace fixe nu se află nici o proprietate sau valoarea celor rămase este mai mică de 3000 lei, atunci valoarea restantă urmează a fi redusă.

Tabelul nr. 4 Exemplu: Ttrecerea valorii mijloacelor fixe totalmente la uzură

Cheltuielile de reparaţie a mijloacelor fixe reglementate conform art. 27 pct. 8, 9 al Codului Fiscal.

Cheltuielile de reparaţie a MF se permit în limita de 15% de la baza valorică la începutul anului fiscal pentru fiecare obiect din categoria I şi a grupului respectiv pentru categoriile II-V. În caz că suma cheltuielilor de reparaţie depăşesc 15%, atunci suma depăşirii se reflectă la majorarea valoarii MF pe obiectul sau grupul respectiv.

Exemplu: Din tabelul 3 avem: Valoarea oficiului a SRL Codru este de 2 500 000 lei. Pe parcursul anului fiscal s-a efectuat reparaţie în mărime de 392 000 lei. Norma de cheltuieli constituie 375 000 = (2 500 000*15%).

Depăşirea normei constituie 17 000 = (392 000 – 375 000). Cu suma depăşirii s-a majorat baza valorică a mijloacelor fixe pe grupa respectivă (vezi tabelul nr. 3, col. nr. 5).

Dacă mijloacele fixe sînt arendate atunci se permite să fie deduse ca cheltuieli curente 15% din plata pentru arendă (ce revine arendaşului conform contractului de arendă)

Cheltuielile de delegaţii.

Deducerea cheltuielilor de delegaţii se efectuează în conformitate cu normativele prevăzute Regulamentul cu privire la detaşarea în străinătate a personalului instituţiilor şi agenţilor economici, aprobat de Hotărîrea Guvernului RM Nr. 836 din 24 iunie 2002 .

Exemplu: S.R.L. Codru a delegat D-l Garştea in Germania pentru a încheia un contract de colaborare cu furnizorii. Durata deplasării 4 zile. Normativele pentru cazare şi deurne constituie 46 şi 28 Euro în zi respectiv. La reîntoarcere în ţară D-l Garştea a prezentat decont de avans şi nota de plată la hotel de 240 euro. Normativul fiind de 46 euro/zi*4zile=184 euro. Depăşirea cheltuielilor de cazare constituie 56 euro. Cursul de schimb al BNM este 16,35. Depăşirea cheltuielilor de cazare în valută naţională constituie 915,60 lei. Cu această sumă urmează să fie diminuate cheltuielile întreprinderii în scopuri fiscale.

Cheltuielile de reprezentanţă.

Deducerea cheltuielilor de reprezentanţă se efectuează în conformitate cu Regulamentul cu privire la limitarea cheltuielilor de reprezentanţă permise spre deducere din venitul brut, aprobat de Hotărîrea Guvernului RM nr. 130 din 6 februarie 1998.

La aceste cheltuieli se atribuie:

• Cheltuielile de primire a delegaţiilor;
• Cheltuielile de încheiere a contractelor, etc.

Suma limită a cheltuielilor de reprezentanţă permise spre deducere din venitul brut reprezintă:

• 0,5% din venitul brut obţinut în urma realizării mărfurilor;
• l % din alte tipuri de venit brut fără TVA şi acci

Exemplu: Veniturile din vînzări ale S.R.L. Codru au costituit 4250 mii lei. Veniturile din darea în chirie a proprietăţii 35 mii lei. Dividende de la agenţii economici nerezidenţi -14 mii lei. Diferenţe de curs valutar 22 mii lei.

4250 mii lei*0,5%=21250 lei

(35+14+22)mii lei*1%= 710 lei

Limita cheltuielilor de reprezentanţă total 21250+710=21960lei.

Cheltuielile de asigurare a persoanelor juridice se efectuează în conformitate cu Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova „ Cu privire la cheltuielile privind asigurarea agenţilor economici şi persoanelor fizice, care desfăsoară activitate de întreprinzător, permise spre deducere din veniturile obţinute din activitatea de întreprinzător în scopuri fiscale” Nr. 484 din 4 mai 1998.

Deducerea cheltuielilor de asigurare a persoanelor juridice se reglementează de Regulamentul cu privire la cheltuielile de asigurare a persoanelor juridice, permise spre deducere din venitul brut aferente activităţii de întreprinzător în scopul impozitării. Ele constituie 3% din venitul brut obţinut de întreprindere.

Cheltuieli pentru donaţii în scopuri filantropice

Donaţiile în scopuri filantropice vor fi deduse numai în cazul în care ele pot fi confirmate în modul stabilit prin "Regulamentul cu privire la modul de confirmare a donaţiilor pentru scopuri filantropice" aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 489 din 04 mai 1998 . Se permite de a deduce nu mai mult de 10% din venitul impozabil.

Cheltuielile neconfirmate documentar

Deducerea cheltuielilor neconfirmate documentar se efectuează conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova "Cu privire la modul şi cuantumul de deducere a cheltuielilor neconfirmate de contribuabil documentar”nr. 485 din 04 mai 1998, Se permite de a deduce nu mai mult de 0,1% din venitul după efectuarea ajustărilor.

Reportarea pierderilor din perioadele fiscale precedente în viitor

Conform articolului 32 al Codului Fiscal, dacă pe parcursul anului fiscal cheltuielile aferente activităţii de întreprinzător depăşesc venitul brut al contribuabilului în anul curent, atunci suma pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată eşalonat în mărimi în limita profitului obţinut.

În diferite perioade fiscale reportarea s-a efectuat diferit. Pierderile fiscale obţinute în perioada 2003-2006 se reportau îm mărime de 1/3 din sumă pe următorii trei ani de gestiune. Începînd cu anul 2007 pierderile fiscale se reportează în mărimi egale pe următorii 5 ani, în limita profitului obţinut.

Tabelul nr.5 Modul de reportare a pierderilor fiscale în viitor

Dacă contribuabilul a suportat pierderi pe parcursul a mai mulţi ani, atunci suma acestor pierderi se reportează în ordinea în care au apărut.

Tabelul nr. 6 Exemplu: Reportarea pierderilor fiscale

Înlesniri fiscale acordate la impozitul pe venit pentru agenţii economici .

Prin acordarea înlesnirilor fiscale se urmăreşte scopul de a crea condiţii privilegiate de activitate pentru unele categorii de contribuabili, în acest mod statulsusţine agricultura, micul business, cercetările ştiinţifice şi alte ramuri strategice ale economiei naţionale.

În categoria întreprinzătorilor ce beneficiază de înlesniri fiscale putem menţiona:

• Întreprinderile micului business;
• Gospodăriile ţărăneşti (de fermier) GŢ;
• Cooperativele agricole de prestări servicii;
• Rezidenţii parcurilor ştiinţifico-tehnologice
• Rezidenţii incubatoarelor de inovare
• Rezidenţii zonelor economice libere;
• Agenţii economici ce efectuează investiţii
• Autorităţile şi instituţiile publice;
• Organizaţiile necomerciale.

Înlesnirile fiscale pentru categoriile de contribuabili specificate în punctele a), b), c) şi d) sunt acordate în baza articolului 49 al Codului Fiscal, articolului 24 al Legii pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului Fiscal, Agenţii micului business (indicaţi la pct. a) - e) mai sus) sunt scutiţi de plata impozitului pe venit pe un termen de 3 ani, în cazul când îndeplinesc următoarele condiţii:

• Dacă depune o cerere la Serviciul Fiscal de Stat;
• La momentul depunerii cererii dispun de un număr mediu anual de salariaţi de la l la 19 persoane şi suma vânzărilor nete anuale nu depăşeşte 3 000 000 lei;
• Nu admit restanţe la bugetul public naţional

La expirarea termenului de 3 ani din momentul acordării scutirii agenţii micului business, care obţin venit de ia comercializarea producţiei (serviciilor) proprii, au dreptul la o reducere cu 35% a cotelor impozitului pe venit în decurs de 2 ani.

Gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) li se acordă scutire la plata impozitului pe venit pe 3 ani şi ulterior au dreptul la reducere cu 35% a cotelor impozitului pe venit pe un termen de 2 ani cu condiţiile:

• Dacă depune o cerere la Serviciul Fiscal de Stat;
• Dacă nu au sau au stins toate restanţele la impozitul funciar;
• Dacă au achitat impozitul funciar în termenele stabilite de legislaţia fiscală.

Această facilitate este acordată gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) fără a se ţine cont de:

• Numărul salariaţilor;
• Volumul producţiei (serviciilor prestate);
• Alte condiţii şi limitări prevăzute pentru agenţii micului business.

Cooperativele agricole de prestări servicii înfiinţate în conformitate cu art. 87 din Legea 73-XV din 12.04.2001 Privind cooperativele de întreprinzător sunt scutite de impozite cu condiţia că cel puţin 75% din valoarea totală a livrărilor cooperativei constituie valoarea mărfurilor şi serviciilor livrate membrilor acestei cooperative şi valoarea mărfurilor livrate cooperativei de către membrii acesteia (art. 49 alin. 10 al Codului Fiscal).

Nu li se acordă scutirea menţionată:

• agentilor economici care detin o poziţie dominantă pe piaţă;
• gentilor economici în al caror capital social cota membrului fondator (asociatului, participantului, actionarului) persoana juridică ce nu este subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii depaseste 35%, cu exceptia organizatiilor necomerciale;
• agenţilor economici producători şi/sau importatori de mărfuri supuse accizelor;
• companiilor fiduciare şi de asigurare;
• fondurilor de investiţii;
• băncilor, organizaţiilor de microfinanţare, asociaţiilor de economii şi împrumut şi altor instituţii financiare;
• agenţilor economici care efectuează schimbul valutar şi lombardurilor;
• agenţilor economici care activează în domeniul jocurilor de noroc;
• agenţilor economici producători agricoli specificati la art.24 alin.(22) din Legea nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I si II ale Codului fiscal.

Sînt privaţi de dreptul la scutire agenţii economici dacă:

• la data depunerii cererii privind scutirea de plata impozitului pe venit, nu corespunde cerintelor micului business sau
• în perioada de actiune a scutirii de plata impozitului pe venit, efectuează activităţi care nu permite de a obţine scutirea (pct. a) –i) de mai sus)
• în perioada de actiune a scutirii de plata impozitului pe venit, inclusiv la începutul perioadei în cauza, conform totalurilor perioadei fiscale, are restante la plata impozitelor si taxelor fata de bugetul public national;
• nu prezinta, în termenele stabilite, darile de seama fiscale pentru perioada fiscala precedenta;
• Privarea de dreptul la scutirea de plata impozitului pe venit în cazurile prevazute se face în baza unei decizii motivate, emise de organul teritorial al Serviciului Fiscal de Stat.

Memorează! Dacă pe parcursul anilor de utilizare a scutirii la impozitul pe venit volumul vînzărilor va depăşi 3 000 000 lei anual şi/ ori numărul mediu anual de angajaţi va depăşi 19 persoane, agentul economic nu poate fi privat de dreptul la scutire.

Rezidenţii zonei economice libere beneficiază de următoarele facilităţi privind impozitul pe venit:

• Impozitul pe venit obţinut de la vinderea mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă prin exportul lor în afara teritoriul vamal al Republicii Moldova se percepe în proporţie de 50 la sută din cota stabilită;
• Impozitul pe venit de la activitatea rezidenţilor în zona economică liberă cu excepţia rezultatelor obţinute de la realizarea mărfurilor (serviciilor) exportate în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova se percepe în proporţie de 75 la sută din cota stabilită;
• Rezidenţii care au investit în fondurile fixe ale întreprinderilor lor un capital echivalent cu cel puţin l mln. dolari SUA sunt scutiţi de plata impozitului pe venit pe o perioadă de 3 ani. Această facilitate se utilizează doar la exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova.
• Rezidenţii care au investit în fondurile fixe ale întreprinderilor lor un capital echivalent cu cel puţin 5 mln. dolari SUA sunt scutiţi de plata impozitului pe venit pe o perioadă de 5 ani. Această facilitate se utilizează doar la exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova.

Înlesnirile acordate pentru investiţii (art 49 ² CF)  Întreprinderile al căror capital social este constituit sau majorat au dreprul la următoarele înlesniri:

Tabelul nr. 6 Înlesnirile acordate pentru investiţii(art 49² CF)

Conform art. 51 al Codului Fiscal sunt scutite de impozitul pe venit autorităţile şi instituţiile publice finanţate din:

• Bugetul de stat;
• Bugetul unităţilor administrativ-teritoriale;
• Bugetul asigurărilor sociale de stat.

Conform art. 52 al Codului Fiscal organizaţiile necomerciale sunt scutite de

impozitul pe venit în cazul când activitatea lor corespunde următoarelor cerinţe:

• Sunt înregistrate în conformitate cu legislaţia;
• în documentele de constituire sunt indicate genurile de activitate concrete, desfăşurate de această organizaţie necomercială;
• în documentele de constituire este indicată interdicţia privind distribuirea venitului sau proprietăţii între membrii organizaţiei, între fondatori sau persoane particulare;
• întregul venit din activitatea prevăzută se foloseşte în scopul prevăzut de documentele de constituire;
• Nu folosesc vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui membru al organizaţiei, fondator sau persoane particulare;
• Nu susţin propaganda politică şi nu folosesc vreo parte din venit pentru finanţarea acesteia.
• în categoria organizaţiilor necomerciale scutite de impozit pe venit se include:
• Instituţiile care activează în sfera ocrotirii sănătăţii, învăţământului, ştiinţei şi culturii;
• Organizaţiile sindicale, religioase, asociaţiile de economii şi împrumuturi ale cetăţenilor,
• Societăţile orbilor, surzilor şi invalizilor, precum şi întreprinderile create pentru realizarea scopurilor statutare ale acestor societăţi, societăţile veteranilor şi alte asociaţii obşteşti;
• Barourile şi uniunile avocaţilor, uniunile şi asociaţiile notarilor şi camerele notariale;
• Partidele şi alte organizaţii social-politice.

Determinarea impozitului pe venit achitat în străinătate şi recunoscut la plata impozitului pe venit în Republica Moldova.

Contribuabilul are dreptul de a trece în cont impozitul pe venit achitat în orice stat străin, în cazul în care veniturile pentru care s-a achitat impozitul urmează a fi impozitat şi în Republica Moldova. Impozitul achitat va fi recunoscut în Republica Moldova doar dacă contribuabilul deţine documentul, care confirmă achitarea impozitului în ţara străină, certificat de organul competent al statului străin respactiv. Acest document trebuie să fie tradus în limba de stat.

Mărimea trecerii în cont (recunoaşterii) a impozitului achitat în străinătate nu poate depăşi suma impozitului, care ar fi fost calculată la cotele aplicate în Republica Moldova la acest venit. Trecerea în cont a impozitului achitat în al stat se efectuează în anul în care venitul respectiv a fost supus impozitării în Republica Moldova.

Exemplu: Codru SRL a obţinut dobîndă bancară pentru depunerile efectuate în Federaţia Rusă. Suma dobînzii constituie echivalent în lei 75 000 lei. Impozitul reţinut la sursă în Federaţia Rusă constituie 9 000 lei. Codru SRL deţine documentul, care confirmă achitarea impozitului în ţara străină. Venitul impozabil calculat la momentul depunerii declaraţiei constituie 5 270 000 lei. Presupunem că cota impozitului pe venit în Republica Moldova este de 10%.

Conform cotei suma impozitului calculat va fi de 527 000 lei=(5 270 000*10%)

Calculăm ponderea venitului obţinut în străinătate în total venit impozabil 1,4231% =(75000/5270000)*100%

Apoi suma impozitului calculat se înmulţeşte cu ponderea determinată pentru a obţine suma maximă a impozitul achitat în străinătate şi care este recunoscut în Republica Moldova 7 500 lei=(527000*1,4231%).

Deci, din suma impozitului reţinut în Federaţia Rusă 9 000 lei va fi recunoscut doar 7 500 lei.

Determinarea venitului impozabil şi a impozitului pe venit

Venitul impozabil reprezintă acea mărime a venitului asupra căreia se aplică cota impozitului pentru a fi determinat cuantumul impozitului (suma impozitului). Pentru determinarea venitului impozabil trebuie de respectat următoarea ordine de calcul:

• Se determină rezultatul din activitatea economică-financiară (rezultat financiar - RF) pe parcursul anului fiscal.

• Se ajustează veniturile. Toate veniturile obţinute în evidenţa financiară sînt adaptate prevederilor codului fiscal. Anexă nr. 1D la Declaraţia cu privire la impozitul pe venit.
• Se ajustează cheltuielile. Toate cheltuielile obţinute în evidenţa financiară sînt adaptate prevederilor codului fiscal. Anexă nr. 2D
• Se determină rezultatul financiar ajustat (RF_ajust.), obţinut ca rezultat al modificării profitului din activitatea economică-financiară cu ajustările veniturilor şi cheltuielilor.

• Se determină cheltuielile efective în limitele stabilite de Codul Fiscal de sponsorizare, filantropice.
• Se determină cheltuielile efective în limitele stabilite a cheltuielilor documentar neconfirmate care se exclud din venitul ajustat.
• Se determină trecerile în cont a pierderilor fiscale ale perioadelor precedente (dacă au avut loc asemenea pierderi) permise pentru perioada fiscală curentă.
• Se determină veniturile scutite de impozit (facilităţile acordate din venit). (Anexa 3.1 D).
• Se determină venitul impozabil (V_imp)

• Se calculează impozitul pe venit

• Se determină trecerile în cont a impozitului pe venit reţinut la sursa de plată, dacă reţinerile respective sunt confirmate prin documentele necesare. (anexele nr. 4D şi nr.5D). Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată cuprinde:

• Impozitul reţinut la sursa de plată în Republica Moldova, care se trece în cont în mărime deplină.
• Impozitul reţinut la sursa de plată în străinătate, care se trece în cont în limita ponderii venitului obţinut peste hotare în totalul venitului impozabil.

Exemplu: SRL Codru a obţinut venit investiţional în străinătate în mărime de 20 000 lei. Venitul reţinut la sursă în ţara de origine a venitului este de 4 400 lei. Venitul impozabil este de 540 000 lei. Presupunem că cota impozitului constituie 10%. Impozitul pe venit constituie 54 000 lei =(540 000 lei X 10%).

• Determinăm ponderea veniturilor obţinute în străinătate în totalul venitului impozabil : 20000/540000 x 100%* =3,7037%
• Determinăm limita impozitului pe venit achitat în străinătate, care poate fi trecut în cont la plata impozitului în RM: 54 000*3,7037%=2 000 lei

Prin urmare, din suma impozitului pe venit achitată peste hotare 4400 lei va fi recunoscută în Republica Moldova doar 2 000 lei.

• Se i-a în calcule şi suma impozitului achitat în rate pe parcursul anului fiscal (conform art.84 al CF).
• Se determină relaţiile contribuabilului cu bugetul la sfîrşitul anului fiscal prin diminuarea sarcinii fiscale cu trecerile în cont a impozitului achitat pe parcursul anului fiscal.

Achitarea impozitului pe venit în rate

(Atît timp cît va fi stabilită cota 0% la impozit pe venit nu va fi în vigoarea prevederile din subiectul respectiv)

Conform articolului 84 al Codului Fiscal, contribuabilii care obţin venituri din activitatea de întreprinzător sunt obligaţi să achite nu mai târziu de 31 martie, 30 iunie, 30 septembrie şi 31 decembrie ale anului fiscal impozitul pe venit în avans în mărimea:

• sumei impozitului pe venit din anul precedent, în cazul cînd aceste obligaţiuni fiscale ale contribuabilului depăşesc suma de 400 lei. Achitările se efectuează în rate în mărimi egale cu din suma respectivă .
• sumei impozitului pe venitul impozabil efectiv obţinut pentru fiecare perioadă de dare de seamă statistică (I trimestru, II trimestru, III trimestru IV trimestru)

Întreprinderile agricole şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier), care sunt obligate să achite impozitul pe venit în rate, dispun de dreptul de a achita impozitul respectiv în două etape: ¹/₄ din suma impozitului pe venit - până la 31 martie şi ³/₄ din această sumă -până la 31 decembrie ale anului fiscal.

Dacă contribuabilul planifică:

• Să presteze servicii, din care se va reţine impozitul pe venit la sursa de plată, sau
• Achitarea prealabilă a dividendelor, din care urmează a se reţine impozitul pe venit, sau
• Obţinerea venitului din investiţii şi financiar de peste hotare, din care se va reţine impozitul pe venit la sursa de plată, atunci la determinarea sumei impozitului pe venit ce urmează a fi achitată în rate reieşind din indicatorii prognozaţi, trebuie de luat în considerare suma impozitului pe venit aferentă reţinerii la sursa de plată pe parcursul anului fiscal.

Prezentarea Declaraţiei fiscale privind impozitul pe venit.

Prezentarea declaraţiei fiscale cu privire la impozitul pe venit forma VEN 08 se efectuează de următorii contribuabili, indiferent de prezenţa obligaţiei fiscale privind achitarea impozitului:

Persoane juridice rezidente

• societăţi pe acţiuni
• societăţi cu răspundere limitată
• cooperative
• întreprinderi de arendă
• întreprinderi de stat şi municipale
• fonduri de investiţii
• instituţii private din domeniul finanţelor, ocrotirii sănătăţii, învăţămîntului, ştiinţei şi culturii
• asociaţii obşteşti
• asociaţii ale patronilor
• fundaţii
• organiţaţii social-politice
• organizaţii sindicale
• organizaţii religioase
• organizaţii şi uniuni ale avocaţilor şi notarilor
• alte organizaţii prevăzute de legislaţie

Intreprinderile rezidente cu statut de persoană fizică

• întreprinderile individuale
• gospodăriile ţărăneşti

Reprezentanţele permanente ale nerezidenţilor Republicii Moldova

Socieăţile, care desfăşoară activitate de întreprinzător pe bază de parteneriat care are cel mult 20 de membri rezidenţi şi corepunde repartizării proporţionale ale veniturilor şi pierderilor între proprietari. Termenul de prezentare a declaraţiei fiscale cu privire la impozitul pe venit este stabilit pînă la 31 martie a anului fiscal următor celui de gestiune.

În cazul depistării de către contribuabil, după 31 martie a unor informaţii sau a greşelilor şi omisiunilor prezentate în declaraţie la organele fiscale, contribuabilul are dreptul să prezinte o dare de seamă corectată nu mai tîrziu de data stabilită pentru darea de seamă pentru perioada fiscală următoare.

Darea de seamă corectată nu poate fi prezentată după anunţarea unui control fiscal sau pe o perioadă supusă unei verificări documentare sau după ea.

În cazul încetării activităţii de către contribuabil pe parcursul anului fiscal, peroana responsabilă a contribuabilului este obligată să informeze în scris organele fiscale teritoriale despre acest fapt în termen de 5 zile de la data încetării activităţii. În termen de 60 zile de la luarea deciziei de încetare a activităţii, să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit.

Obligaţiile agenţilor economici la rezinerea impozitului pe venit la sursă de la terţi

Orice peroană care desfăşoară activitate de întreprinzător este oblligat să efectueze reţineri prealabile ale impozitului pe venit la sursa de plată ale următoarelor venituri:

1) Plăţi salariale (inclusiv facilităţi acordate), conform scutirilor solicitate de angajat şi cotelor în vigoare stabilite pentru veniturile peroanelor fizice.

2) în mărime de 15 % din:

• dobînzi achitate în folosul persoanelor fizice (cu exepţia Î.I. şi G.Ţ. )
• royalty achitate în folosul persoanelor fizice,
• dividende, cu exepţia agenţilor economici rezidenţi
• plăţile îndreptate spre achitare persoanelor fizice în formă monetară şi nemonetară, a căror sumă nu este deductibilă în scopuri fiscale şi nu sînt calificate ca venit impozabil pentru persoanele fizice conf. art. 18 al CF
• veniturile îndreptate spre achitare fondatorilor Î.I. şi G.Ţ. care au obţinut venituri din vînzări mai mari de 3 mln. lei/an şi nr. mediu scriptic de personal depăşeşte 9 persoane

3) în mărime de 10% din plata pentru

• locaţiune, leasing, uzufruct, darea în arendă a proprietăţii mobilare şi imobiliare
• câştigurile de la acţiunile de publicitate, dacă mărimea fiecărui câştig în parte nu depăşeşte 10 % din scutirea personală simplă pentru anul de gestiune (720 lei pentru 2009)
• cîştigurile de la jocurile de noroc

4) în mărime de 5 % din toate plăţile (cu excepţia celor menţionate la pct 1-3) efectuate în folosul peroanelor fizice (cu excepţia Î.I. şi G.Ţ.)

5) în mărime de 5 % din plăţile efectuate în favoarea agenţilor economici pentru următoarele servicii:

• locaţiune, leasing, darea în arendă
• servicii de publicitate (reclamă)
• servicii de audit, contabilizare
• servicii de management, marketing, consultanţă
• servicii de protecţie şi pază a peroanelor şi bunurilor
• servicii în domeniul tehnicii de calcul
• alte servicii în domeniul informaticii.

(Notă: pe parcursul perioadelor fiscale a coror cotă la impozitul pe venit va fi 0% prevederile pct.5 nu se vor aplica)

6) din plăţile efectuate în folosul peroanelor nerezidente în mărime de 15% - din plăţile direcţionate spre achitatre în formă monetară şi nemonetară , a căror sumă nu este deductibilă în scopuri fiscale

Impozitul reţinut la sursa de plată de către agenţii economici se achită la buget în termen de o lună de la încheierea lunii în care au fost efectuate plăţile Agenţii economici, care efectuează reţinerea impozitului la sursa de plată prezintă dări de seamă lunare şi anuale privind plăţile efctuate şi impozitul reţinut.

Lunar se prezintă darea de seamă privind suma venitului achitat şi impoitul pe venit reţinut din acesta (forma IRV 09), unde se indică impozitul reţinut total pentru toate peroanele dintr-o categorie de contribuabili (peroane fizice, persoane juridice, rezidenţi, nerezidenţi) pe tipuri de plăţi efectuate (total din plăţile salariale, total din dobînzi, total din royalty) etc. Darea de seamă lunară se prezintă în termen de o lună de la expirarea lunii de gestiune.

Anual se prezintă :

• Nota de informare privind achitarea salariului şi alte plăţi , efectuate de patron în folosul angajaţilor şi privind impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Forma IAL 09)
• Notă de informare privind plăţile achitate rezidenţilor din sursele de venit, altele decât plăţile salariale şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Forma IAS 09)
• Notă de informare reţinut la sursele de venit, altele decât plăţile salariale, achitate persoanelor nerezidente (Forma INR 09).

În dările de seamă anuale se prezintă informaţia în mod separat pentru fiecare persoană în folosul căreia a fost efectuată o plată oarecare, care face obiectul stopajuli la sursă. Dările de seamă anuale se prezintă în termen de o lună de la încheierea anului fiscal (31 ianuarie a anului următor).

Responsabilităţile contribuabilului aferentenerespectării legislaţiei privind impozitul pe venit.

Pentru încălcarea legislaţiei fiscal privind impozitul pe venit contribuabilii poartă răspundere conform prevederilor Codului fiscal.

Conform art 260 din Codul Fiscal neprezentarea Declaraţiei fiscale (Forma VEN08) sau prezentarea tardivă a acesteia se sancţionează cu o amenda de 5% din suma impozitului care urmează să fie vărsată la buget şi care trebuie să fie indicată înDeclaraţie, în cazul în care perioada pentru care nu s-a prezentat Declaraţia nu depaşeşte o lună, majorîndu-se, în cazul neprezentarii ulterioare cu 5% din suma impozitului care urmează să fie vărsată la buget şi care trebuie sa fie indicata în Declaraţie mentionata, sau cu o cota din aceste 5% în cazul în care luna este incompleta. Totodata, în ansamblu, marimea amenzii nu trebuie sa depaseasca 30% din suma impozitului.

Neprezentarea dărilor de seamă fiscale (Formele IRV 09, IAL 09, IAS09, INR 09) conform art.92 alin.(3), (4), (7) si (8) sau prezentarea derii de seamă fiscale care conţine informaţie neautentică se sancţionează cu amenda de 200 de lei pentru fiecare dare de seamă neprezentată sau de 100 de lei pentru fiecare informaţie neautentică din darea de seamă fiscală. Se consideră că darea de seamă fiscală conţine informaţie neautentică dacă nu are informaţia solicitată conform legislaţiei fiscale sau dacă informaţia este falsă total sau partial. Organul fiscal este în drept sa anuleze amenda dacă eroarea este corectată în decursul a 30 de zile de la data stabilită pentru a fi prezentată.

În cazul micsorarii (diminuarii) venitului impozabil declarat de catre contribuabilul care aplica cota zero la impozitul pe venit, se aplica o amenda în marime de 15% din suma nedeclarată (diminuată) a venitului impozabil.

Conform art 261 din Codul Fiscal neplata sau plata incompletă a impozitului pe venit în rate se sancţionează cu penalitate determinată în funcţie de rata de bază, rotunjită pînă la următorul procent întreg, stabilită de Banca Naţionala A Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului de gestiune, aplicată la politicile de politică monetară pe termen scurt, majorată cu 5 puncte.

Penalitatea se determină pentru perioada cuprinsă între data stabilită pentru plata acestui impozit şi data stabilită pentru prezentarea declaratiei fiscale. Suma neplatită a impozitului pe venit se determina ca diferenţa dintre impozitul calculat şi plătit de contribuabil şi impozitul pe care acesta era obligat să-l plătească. Impozitul pe venit care urmează a fi plătit reprezintă cea mai mică mărime din impozitul calculat care urma să fie plătit în anul precedent sau 80% din suma definitivă a impozitului din anul curent, scazîndu-se trecerile în cont (cu exceptia impozitului platit în rate). Sancţiunea nu se aplică în cazul în care impozitul pe venit ce urmează a fi plătit este mai mic de 500 de lei.

Studiu de caz “ Determinarea venitului impozabil şi a impozitului pe venit pentru agenţii economici”.

SRL „Galactica” în anul 2010 a realizat următoarele venituri:

Tabelul nr. 7 Venituri

Notă 1. S-au vindut 5000 acţiuni nominalul cărora constituia 100 lei/acţiunea. Valoarea de procurare 90 lei/actiunea. Valoarea de vinzare 110 lei/acţiunea.

Tabelul nr. 8 Costuri si consumuri

Tabelul nr. 9 Descifrarea unor cheltuieli curente

Notă 2. Depăşirea cheltuielilor reglementate de delegaţii a constituit 104230 lei.

Întreprinderea are în proprietate următoarele mijloace fixe:

Tabelul nr.10 Extras din registrul privind evidenta mijloacelor fixe si calculul uzurii in scopuri fiscale lei

Valoarea reziduală la începutul anului fiscal 201443402415007680089209 

Notă 3 În anul curent s-au procurat următoarele mijloace fixe la categoria:

• a II-a utilaj pentru procesul de ambalare a productiei – 534000 lei
• a V-a autotuism de serviciu cu valoarea - 440000 lei.

În anul 2008 întreprinderea a înregistrat pierderi fiscale în sumă de 460 mii lei.

Se cere:

• De ajustat venturile conform prevederilor Codului fiscal.
• De ajustat cheltuielile conform prevederilor Codului fiscal.
• De determinat venitul impozabil.
• De calculat impozit pe venit
• De întocmit Declaraţia cu privire la impozitul pe venit.

Rezolvare.

• Total venituri =10460000 + 830000 + 265000 + 148000 + 430000 + 550000 + 470000 + 202000 + 214000 + 54000 = 13153000 lei. (Declaratie P.1 rind 0101).
• Total cheltuieli = 7719000 + 645000 + 403000 + 1424000 + 115400 + 180000 + 450000 + 192700 = 11129100 lei (Declaratie P.1 rind 0102)
• Rezultatul financiar al perioadei de gestiune
• 13153000 - 11129100 = 2023900 lei (Declaratie P.1 rind 010)
• Se ajustează veniturile

Tabelul 11 Extras din anexa 1D la Declaraţie forma VEN 08

Total ajustări venituri - 443000 lei se indică în Declaratie p.1 rind 020.

1) Se determină veniturile supuse impozitării din creşterea de capital

Tabelul 12 Extras din anexa 1.1D la Declaraţie forma VEN 08

2) Se ajustează cheltuielile

Tabelul 13 Extras din anexa 2D la Declaraţie forma VEN 08

Venitul brut de la care se calculează normativul cheltuielilor de asigurare şi reprezentanţă

13153000 - 443000 = 12710000 lei

Limita cheltuielilor de asigurare în scopuri fiscale

12710000 x 3% = 381300 lei

N ormativul cheltuielilor de reprezentanţă în scopuri fiscale:

• de la venitul din vînzarea mărfurilor:10460000 x 0,5%= 52300 lei
• de la celelalte venituri (1271000-10460000) x 1%=22500 lei

Limita cheltuielilor de reprezentanţă în scopuri fiscale 52300+22500=74800 lei.

Limita cheltuielilor de reparaţie a proprietăţii

• pentru categoria a II-a de MF 0x15% = 0 lei
• pentru categoria a V-a de MF 89209x15% =13381 lei

Total cheltuieli de reparaţie în scopuri fiscale 13381 lei

Depăşirea cheltuielilor curente de reparaţie a proprietăţii, care vor ajusta valoarea mijloacelor fixe

• pentru categoria a II-a de MF 18200-0=18200 lei
• pentru categoria a V-a de MF 36400-13381= 23019 lei

Uzura MF în scopuri fiscale

Tabelul 14 Extras din registrul privind evidenta mijloacelor fixe si calculul uzurii in scopuri fiscale

Total ajustări cheltuieli de -118238 lei se indică în Declaratie p.1 rind 030.

• Se ajustează rezultatul financiar 2023900+(-443000)-(-118238)=1699138 lei se indică în Declaratie p.1 rind 040
• Se calculează limita cheltuielilor de sponsorizare şi binefacere 1699138x10%=169914 lei se indică în Declaratie p.1 rind 050
• Se calculează limita cheltuielilor documentar neconfirmate 1699138x0,1%=1699 lei se indică în Declaratie p.1 rind 060
• Se calculează suma venitului supus impozitării efectuarea reportului pierderilor fiscale1699138-169914-1699= 1527525 lei se indică în Declaratie p.2 rind 070
• Se calculează suma reportului pierderilor fiscale din anii precedenţi 460000/5= 92000 lei se indică în Declaratie p.2 rind 080
• Se calculează suma venitului supus impozitării pînă la acordarea scutirilor fiscale1527525-92000=1435525 lei se indică în Declaratie p.2 rind 091 şi se repetă la rind 090
• Se calculează suma impozitului pe venit1435525x0%=0 lei se indică în Declaratie p.2 rind 120
• Se calculează suma depăşirii cheltuielilor de sponsorizare şi binefacere330000-169914=160086 lei
• Se calculează suma impozitului pe venit din suma depăşirii cheltuielilor de sponsorizare şi binefacere 160086x15%=24013 lei se indică în Declaratie p.2 rind 1201 si se repeta la rindul 170 si la suma de control.