Impozitul pe venit

Impozit pe venit – noţiuni generale

Subiecţii impozitului pe venit sînt persoanele fizice rezidente şi nerezidente care obţin venituri din categoria celor impozabile. Persoana fizică este considerata:

• cetăţean al Republicii Moldova
• cetăţean străin
• apatrid
• întreprindere cu statut de persoană fizică (întreprinderi individuale(I.I.) şi gospodăriile ţărăneşti (G.T.).

Rezident al Republicii Moldova este orice persoana fizica care corespunde uneia din cerinţele de mai jos:

Are domiciliul permanent in Republica Moldova, inclusiv :

• se afla la tratament sau la odihna, sau la învăţătură, sau în deplasare peste hotare;
• este persoana cu funcţii de răspundere a Republicii Moldova, aflată în exerciţiul funcţiunii peste hotare;

Se afla în Republica Moldova cel puţin 183 de zile pe parcursul anului fiscal;

Nerezident al Republicii Moldova este orice persoana fizică care nu corespunde cerinţelor stabilite pentru determinarea ei ca rezident ori, deşi corespunde acestor cerinţe, se afla in Republica Moldova:

• în calitate de persoana cu statut diplomatic sau consular ori în calitate de membru al familiei unei asemenea persoane;
• în calitate de colaborator al unei organizaţii internaţionale, create în baza acordului interstatal la care Republica Moldova este parte, sau în calitate de membru al familiei unui asemenea colaborator;
• la tratament sau la odihna, sau la învăţătură, sau în deplasare, daca aceasta persoana fizica s-a aflat in Republica Moldova exclusiv in aceste scopuri;
• exclusiv in scopul trecerii dintr-un stat străin în alt stat străin prin teritoriul Republicii Moldova (trecere tranzit);

Obiectul impunerii al impozitului pe venit pentru persoanele fizice rezidente îl constituie toate veniturile (din categoria celor impozabile) obţinute din surse aflate pe teritoriul RM, cît şi veniturile financiare şi investiţionale din surse aflate în străinătate.

Obiectul impunerii al impozitului pe venit pentru persoanele fizice nerezidente îl constituie toate veniturile (din categoria celor impozabile) obţinute din surse aflate pe teritoriul RM.

În scopul determinării impozitului pe venit conform CF al RM se dă următoarele explicaţii privind unele venituri:

Venit financiar este considerat venit obţinut din: royalty, anuităţi, de la darea bunurilor în arendă, locaţiune, uzufruct, diferenţe de curs valutar, activele primite gratuit, dobândă alte venituri din activitatea financiară, dacă participarea contribuabilului la aceasta activitate nu este regulată, permanentă şi substanţială.

Royalty (redevenţă) este recompensa regulată obţinută de la darea în folosinţă a activelor nemateriale sau din dreptul de folosinţă a lor, precum şi din dreptul de folosinţă a resurselor naturale.

Anuitate este plata regulată a sumelor de asigurare, ale pensiilor sau îndemnizaţiilor (cu excepţia prestaţiilor de asigurări sociale).

Dobîndă este orice venit obţinut conform creanţelor de orice fel (indiferent de modul întocmirii), inclusiv de la depunerile băneşti, veniturile obţinute în baza unui contract de leasing financiar.

Venit investiţional este considerat venit obţinut din investiţiile de capital şi din investiţiile în activele financiare ( dividende ), dacă participarea contribuabilului la aceste activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială.

Dividend este venitul rezultat din repartizarea venitului net între acţionari (asociaţi) în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social.

În funcţie de metoda înglobării a veniturilor pentru determinarea impozitului se utilizează atît impunerea globală cît şi impunerea separată.

Global se impozitează:

• plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate
• facilităţile acordate de patron
• onorarii
• comisioane
• venitul din activitatea de întreprinzător sau profesională
• creşterea de capital
• dobînzile
• royalty (redevenţe)
• anuităţi
• primele şi premiile care nu sînt specificate ca neimpozabile în legile prin care se stabilesc aceste plăţi
• dividendele obţinute de la agenţii economici nerezidenţi
• alte venituri conform art. 18 al CF al RM.

Separat se impozitează:

• dividendele obţinute de la agenţi economici rezidenţi
• veniturile de la jocurile de noroc
• cîştigurile de la acţiunile de publicitate în cazul în care valoarea fiecăruia depăşeşte 10% din minimul neimpozabil simplu (scutirea personală simplă) stabilit pentru anul de gestiune. Ex. pentru anul 2010 în cazul în care cîştigul menţionat mai sus depăşeşte valoarea de 810 lei (8100 lei * 10%=810 lei) se va impozita separat de celelalte venituri.
• veniturile persoanelor fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător obţinute de la transmiterea în posesie sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare(cu excepţia veniturilor de la arenda terenurilor cu destinaţie agricolă).

Pentru veniturile ce se impozitează global se utilizează sistemul cotelor progresive compuse. Conform art. 15 al CF avem:

Tabelul nr. 1 Cotele progresive compuse ale impozitului pe venit pentru personele fizice

Venit impozabil este mărimea venitului la care se aplică cotele pentru a determina cuantumul impozitului pe venit.

Pentru veniturile ce se impozitează separat se utilizează sistemul cotelor proporţionale.

Tabelul nr.2 Cotele proporţionale ale impozitului pe venit pentru personele fizice

Pentru notarii privaţ i cota este stabilită în mărime de 18% -2010 (art 69⁵ pct 2 al CF).

Perioada fiscală (perioada pentru care se determină obligaţiunea fiscală) la impozitul pe venit este:

• pentru persoane fizice – an calendaristic.
• pentru notari privaţi – luna calendaristică.

Conform art. 20 al CF sînt prevăzute un şir de venituri care nu se supun impozitării. Unele din ele sînt:

• anuităţi sub forma prestaţiilor de asigurări sociale şi îndemnizaţiile
• despăgubirile primite, conform legislaţiei, în urma unui accident de muncă, unei boli profesionale
• plăţile şi compensaţiile acordate în cazuri de incapacitate de muncă, conform contractelor de asigurare de sănătate
• compensarea cheltuielilor salariaţilor legate de îndeplinirea obligaţiunilor de serviciu în limitele stabilite de actele normative
• sumele primite de proprietari sau deţinători pentru bunurile rechiziţionate în interes public
• bursele elevilor, studenţilor şi persoanelor aflate la învăţămînt post universitar, cu excepţia retribuţiei pentru activitatea didactică sau de cercetare
• pensiile alimentare şi îndemnizaţiile pentru copii
• îndemnizaţiile de concediere stabilite conform legislaţiei
• patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai RM cu titlu de donaţie sau moştenire
• sumele pe care le primesc donatorii de sînge de la instituţiile medicale de stat.
• cîştigurile de la acţiunile de publicitate în partea în care valoarea fiecarui cîştig nu depăşeşte 10% din scutirea personală (cu exepţia scutirii personale majore)
• altele.

În cazurile cînd veniturile sînt obţinute în valută străină ele se recalculează în valută naţională conform cursului oficial stabilit de Banca Naţională a Moldovei (BNM).

În cazurile cînd veniturile sînt obţinute în formă nemonetară ele se recalculează în unităţi monetare.

Determinarea facilităţilor impozabile acordate de patron

În RM la determinarea impozitului pe venit se i-au în considerare unele plăţi sau beneficii care sînt acordate de patron în favoarea angajaţilor săi. Aceste plăţi şi beneficii sînt numite de legislaţia fiscală ca facilităţi acordate de patron. In componenta facilităţilor acordate angajatului de câtre patron se includ:

a) plăţile acordate angajatului de către patron pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum si plăţile in favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane cu excepţia plaţilor in bugetul asigurărilor sociale de stat si a primelor de asigurare obligatorie de stat.

Ca plaţi acordate angajatului de către patron pentru recuperarea cheltuielilor personale sânt considerate plăţile pentru achitarea din contul patronului a plăţii pentru învăţătura, tratamentul salariatului sau a unei rude a lui, întreţinerea copiilor salariatului intr-o instituţie preşcolară (sau şcolară), compensarea cheltuielilor pentru procurarea sau întreţinerea de către lucrător a locuinţei, automobilului, altor bunuri etc. (vezi exemplul 1).

Exemplul 1. I n anul curent întreprinderea a transferat instituţii superioare de învăţămînt pentru studiile angajatului sau în baza contractului 6500 lei: in luna septembrie 3 000 lei şi în luna decembrie - 3 500 lei. Astfel, aceste plăţi se includ de către patron în componenta venitului brut al angajatului respectiv în lunile septembrie şi decembrie a anului curent.

In cazul când patronul efectuează plăţile menţionate în favoarea unei persoane, ce nu este angajat al lui, în baza unui contract civil sau altui acord (înţelegere), impozitul se retine în modul prevăzut de pct.61 al Instrucţiunii nr. 14 din 19.12.2001 cu privire la reţinerea impozitului la sursa de plată , adică 5%.

b) suma anulată a datoriei salariatului faţă de patron. La aceste venituri se atribuie anularea sumelor nerambursate de salariat ale creditelor sau împrumuturilor rambursabile, a procentelor pentru credite si împrumuturi, altor datorii ale lucrătorului sub forma materială sau băneasca;

c) suma plătită suplimentar de patron la orice plata a salariatului pentru locuinţa acordata de către patron;

d) suma dobânzii, obţinută ca rezultat al depăşirii ratei de baza (majorata sau diminuata cu o marja) stabilita de BNM in luna noiembrie a anului ce precede anul fiscal de gestiune la creditele pe termen scurt, mediu si lung (rotunjite pînă la următorul procent întreg), faţă de rata dobînzii calculata pentru împrumuturile acordate de către patron salariatului, în funcţie de termenul lor de acordare (vezi exemplul 2) .

Venitul de la acordarea creditului sau împrumutului se calculează conform următoarei formule:

F = S * ( (R_b-R_p) / 100) / 365_zile* N

unde F - suma facilitaţii, acordate de către patron;

S - suma împrumutului;

N - numărul de zile în luna pe parcursul cărora lucrătorul s-a folosit de împrumut;

R_b - rata dobânzii aplicată de BNM la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt (pentru împrumuturile acordate pe un termen de pînă la 5 ani) şi lung (pentru împrumuturile acordate pe un termen de peste 5 ani) stabilită în luna noiembrie a anului calendaristic precedent anului fiscal de gestiune (rotunjite pînă la următorul procent întreg);

R_p - rata dobânzii calculata pentru împrumutul acordat de către patron.

Exemplul 2. D-l Vasilachi S este angajat al unei bănci comerciale. În baza unui contract de împrumut încheiat între banca comercială D-l Vasilachi la data de 15 ianuarie a anului curent i s-a acordat un împrumut fără dobândă în suma de 48000 lei, pe un termen de 24 luni. Rambursarea împrumutului se va efectua lunar în ultima zi a lunii în mărime de 2000 lei.

Rata dobânzii la creditele pe termen scurt stabilită de BNM în luna noiembrie a anului precedent, constituie 12,3 % (rotunjită pînă la următorul procent întreg – 13 %).

În acest caz suma facilităţii acordate de patron lucrătorului, care se include în componenţa venitului brut, se calculează în modul următor:

• pentru luna ianuarie (15.01.-31.01.) –16 zile : (48000 x (13 - 0) /100  /365 zile*16zile = 273,53 lei ;
• pentru februarie :  (48000-2000) x (13 - 0) /100  /365 zile*28zile = 458,74 lei ;

În scopul calculării integrale a impozitului pe venit sumele de 273,53 lei si 458,74 lei se includ în venitul brut al lucrătorului respectiv în lunile ianuarie şi februarie a anului curent. În lunile ulterioare suma facilităţii se calculează în mod analogic ţinând cont de sumele rambursate în contul stingerii împrumutului;

e) cheltuielile patronului pentru darea proprietăţii în folosinţă salariatului în scopuri personale:

• în cazul în care bunurile sînt proprietate a patronului, cheltuielile acestuia, determinate in procente din baza valorica, pentru fiecare bun dat în folosinţă, în funcţie de categoria de proprietate prevăzută la alin.(6) al art.26 din CF: I categorie - 0,0082% , II - 0,0137% , III - 0,0274% , IV - 0,0548% si categoria V - 0,0822% , pentru fiecare zi de folosinţă

Exemplul 3. In baza cererii lucrătorului patronul pune la dispoziţia lui pe o perioada de 4 zile, autocamionul, care se află la bilanţul întreprinderii pentru a transporta piatră de construcţie. Valoarea autocamionului la începutul anului fiscal este de 125 500 lei. Autocamionulse referăla categoria IV de proprietate. Suma facilităţii, care se include in venitul salariatului, constituie: (125 500 x 0,0548 / 100)*4=275,10 lei.

• în cazul în care bunurile nu sânt proprietate a patronului - cheltuielile acestuia pentru obţinerea dreptului de folosinţa asupra bunurilor, pentru fiecare zi de folosinţa .

Exemplul 4. În baza cererii angajatului patronul pune la dispoziţia angajatului în luna iunie pe o perioada de 10 zile un autoturism, arendat de la un alt agent economic. Suma lunară a plăţii pentru arenda constituie 3 000 lei. În cazul dat suma facilităţii, care se include în venitul brut al angajatului constituie:

(3000 lei / 30 zile)*10 zile= 1000 lei.

În cazul în care patronul dă în folosinţă angajaţilor săi proprietatea întreprinderii contra plată, care este mai mică decât suma cheltuielilor patronului de la dare în folosinţă a acesteia, atunci diferenţa dintre suma plăţii şi suma cheltuielilor de asemenea se considera facilitate acordată de patron;

Exemplul 5 . În baza cererii angajatului patronul pune la dispoziţia angajatului contra plată de 600 lei în luna iunie pe o perioada de 10 zile un autoturism, arendat de la un alt agent economic. Suma lunară a plăţii pentru arenda constituie 3 000 lei. In cazul dat suma facilităţii, care se include în venitul brut al angajatului constituie

(3 000lei : 30 zile x10 zile)-600 lei = 400 lei

f) cheltuielile patronului pentru achitarea primelor de asigurare benevola a lucrătorului;

g) sumele altor cheltuieli ale patronului, ce constituie venituri directe sau indirecte ale lucrătorului.

La astfel de venituri se raporta sumele achitate din contul patronului pentru biletele de călătorie, care se utilizează de angajat în scopuri personale, hrana, abonamente la ziare, reviste si cărţi, transportul pînă şi de la locul de munca, compensaţia costului examenului medical (cu excepţia cazurilor când examenul medical conform legislaţiei este obligatoriu pentru genul de activitate a întreprinderii), tratamentului în staţionar, procurarea medicamentelor, biletelor de tratament balneo-sanatorial si de asanare, inclusiv si la bazele de odihna, care se afla la bilanţul patronului.

In componenta acestor venituri nu se includ mijloacele si materialele repartizate salariaţilor, care se eliberează gratuit salariaţilor după normele stabilite si care ţin nemijlocit de înfăptuirea măsurilor de protecţie a muncii;

h) vărsămintele in fondurile de pensii, cu excepţia celor efectuate în fondurile de pensii calificate, prevăzute la articolele 64 al.1 si 69 ale Codului.

Modul de acordare a scutirilor fiscale angajaţilor.

În RM conform CF art. 33,34,35 se acordă un minim neimpozabil, care este diferit de la o persoană la alta în funcţie de sarcina sa socială. Fiecare contribuabil poate avea dreptul la următoarele scutiri:

Tabelul nr. 3 Scutirile privind impozitul pe venit pentru persoanele fizice

Dreptul la scutirea personală majoră le aparţine următorilor contribuabili:

• care s-au îmbolnăvit şi au suferit de boală actinică provocata de consecinţele avariei de la C.A.E. Cernobîl;
• care sînt invalizi şi s-a stabilit ca invaliditatea lor este în legătură cauzală cu avaria de la C.A.E. Cernobîl;
• este părintele sau soţia (soţul) unui participant căzut sau dat dispărut in acţiunile de lupta pentru apărarea integrităţii teritoriale si independentei Republicii Moldova, cît si în acţiunile de lupta din Republica Afghanistan;
• este invalid ca urmare a participării la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, precum şi în acţiunile de luptă din Republica Afghanistan;
• este invalid de război, invalid din copilărie, invalid de gradul I si II
• este pensionar-victimă a represiunilor politice, ulterior reabilitată.

Persoana întreţinută este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al şotiei (soţului) lui (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii si înfiaţii); In scopul beneficierii de scutirea menţionată, persoana întreţinută trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

• locuieşte împreună cu contribuabilul sau nu locuieşte cu acesta, dar îşi face studiile la secţia cu frecvenţa la zi a unei instituţii de învăţămînt mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal;
• este întreţinută de contribuabil;
• are un venit anual ce nu depăşeşte suma scutirii personale simple:, 7200 lei pentru anul 2009, 8100 lei pentru anul 2010-2011 etc.

Categoria scutirii la care are dreptul contribuabilul se obţine prin îmbinarea tuturor codurilor scutirilor acordate. N se înlocuieşte cu - numărul de persoane întreţinute, cu excepţia persoanelor întreţinute – invalizi din copilărie; H se indica de atâtea ori cîte persoane – invalizi din copilărie se află la întreţinerea contribuabilului.

Exemplul 6. D-l G. Enache are venituri din munca efectuată în cadrul unui agent economic. Soţia D-lui nu este angajată în cîmpul muncii, deoarece are grijă de o persoană întreţinută, care este invalid din copilărie. D-lui are la întreţinere 2 copii, unul din care este invalid. Prin urmare D-l G. Enache are dreptul la următoarele scutiri :

Pentru anul 2011 va fi egală cu 26100 lei: PS1H= 8100+8100+1800+8100

Respectiv, literele categoriei vor indica scutirea personală, scutirea pentru soţ (soţie), scutirea pentru persoana întreţinuta-invalid din copilărie, iar cifra “1” - numărul de persoane întreţinute, cu excepţia persoanei întreţinute – invalid din copilărie.

În cazul în care contribuabilul este angajat în cîmpul muncii şi obţine venit din salariu el poate beneficia de scutiri la care are dreptul pe parcursul anului fiscal la locul de munca de baza.

Locul de muncă de bază se consideră întreprinderea (inclusiv întreprinderea individuală şi gospodăria ţărănească (de fermier)), instituţia, organizaţia la care, conform legislaţiei în vigoare, se ţine evidenţa carnetului de muncă al contribuabilului.

Scutirile la locul de bază de muncă se acordă numai în baza Cererii privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit depusă de contribuabil patronului. În scopul determinării mărimii si categoriei scutirii, care urmează a fi acordată contribuabilul trebuie să anexeze la cerere documentele ce certifică dreptul la scutiri.

Tabelul nr.4 Actele ce confirmă dreptul la scutire

Copiile documentelor sau extrasele din documentele originale, anexate la Cerere trebuie sa fie autentificate obligatoriu de către patron sau organul notarial. Scutirile se acordă începînd cu data de 1 a lunii următoare lunii în care a fost depusă Cererea. Contribuabilul care nu-şi schimbă locul de muncă nu este obligat sa prezinte anual patronului Cererea si copiile (extrasele) din documentele corespunzătoare, cu excepţia cazurilor când angajatul obţine dreptul la scutiri suplimentare sau pierde dreptul la careva scutiri. Copiile (extrasele) documentelor contribuabilului prezentate anterior se compară de către patron până la începutul fiecărui an fiscal cu originalele, cu scopul de a verifica dacă nu au intervenit careva schimbări în acestea.

Fără a depune Cererea, anual angajatul trebuie sa prezinte documentele ce sunt cu un termen de valabilitate limitat, spre exemplu: certificatul de confirmare pentru persoanele care îşi fac studiile la instituţiile de învăţământ, confirmarea sotiei (sotului) privind transmiterea scutirii etc.

In cazurile, cind:

• contribuabilul n-a prezentat Cererea
• n-a indicat corect în Cererea prezentata careva scutiri la care pretinde,
• n-a anexat la Cerere documentele justificative,
• îşi retrage Cererea, el nu pretinde la scutiri, iar patronul calculează şi reţine impozitul din veniturile îndreptate spre achitare fără acordarea scutirilor.

Dacă pe parcursul anului fiscal se schimbă suma scutirilor la care are dreptul contribuabilul sau intervin careva modificări in datele generale privind angajatul (modificarea numelui, codului fiscal, domiciliului permanent etc.), acesta este obligat să prezinte patronului, în termen de 10 zile de la data când a avut loc schimbarea, o nouă Cerere semnată de el, anexând la ea documentele justificative corespunzătoare.

Noua Cerere se prezintă pe parcursul anului fiscal în cazurile când contribuabilul:

• obţine dreptul la scutiri sau a decis sa beneficieze de scutirile la care are dreptul, însă de care nu a beneficiat pînă la prezentarea Cererii noi;
• pierde dreptul (sau renunţă benevol) la scutirea pentru soţ (soţie) sau scutirile pentru persoanele întreţinute;
• obţine (sau pierde) dreptul la scutirea personala majoră de 12 000 lei;
• schimbă numele sau si/sau codul lui fiscal;
• schimbă domiciliul său permanent.

Noua Cerere depusă de contribuabil trebuie sa conţină informaţia referitoare numai la scutirile, la care s-a păstrat dreptul, şi informaţia referitoare la scutirile suplimentare la care a obţinut dreptul.

În toate cazurile scutirile se acorda sau se anulează din luna următoare, după luna în care este depusă sau retrasă Cererea

Exemplul 7. D-l E. Tătaru este angajat din anul precedent. Pâna la inceputul anului fiscal 2011 D-lui a depus Cererea privind acordarea scutirii personale (P). Pe data de 13 martie angajatul a depus o nouă Cerere, în care a cerut scutirea personală şi scutirea pentru soţie(PS), iar pe data de 20 august 2011 el a depus Cererea, în care a cerut scutirea personală, scutirea pentru soţie şi scutirea pentru o persoană întrţtinuă (PS1).

Tabelul nr.5 Calculele scutirilor personale

Scutirile la locul de muncă vor fi acordate în modul următor:

Dacă contribuabilul pierde integral dreptul la scutiri, din motivul că a pierdut statutul de rezident, el este obligat să prezinte patronului, în termen de 10 zile de la data când au avut loc aceste schimbări, o cerere în forma liberă privind retragerea Cererii depuse anterior. Această cerere se depune şi în cazurile, când contribuabilul renunţă benevol la toate scutirile.

Prezentarea conştientă de către contribuabil în Cerere şi în documentele care confirma dreptul la scutiri a unor informaţii false sau care induc în eroare atrage după sine aplicarea amenzii şi răspunderea penală în conformitate cu legislaţia. Angajatul care nu şi-a folosit în anul fiscal precedent scutirile la care a avut dreptul, din cauza neachitării de către patron a salariului, aceste scutiri se acorda la data achitării restanţelor la salariu numai în baza Cererii depuse de el. Suma scutirilor nefolosite pe parcursul anului fiscal se trec în contul scutirilor pentru următorul an fiscal în cazurile cînd:

• suma scutirilor nefolosite este mai mare decât suma salariului calculat si neachitat - în limita, ce nu depăşeşte mărimea salariului neachitat;
• suma scutirilor nefolosite este mai mica decât suma salariului calculat si neachitat – în limita sumei totale a scutirilor nefolosite.

• suma totală a scutirilor folosite pe parcursul anului fiscal gestionar la locul de muncă de bază şi celor trecute, în baza cererii angajatului, în contul anului fiscal următor celui de gestiune este mai mică decât suma scutirilor la care contribuabilul (salariatul) are dreptul conform legislaţiei şi persoana obţine alte venituri decât cele primite la locul de muncă de bază,
• contribuabilul nu are venituri din plăţi salariale pe parcursul anului fiscal, însă obţine alte venituri din categoria celor supuse impozitării atunci el poate beneficia scutiri pe deplin în baza Declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit depuse pentru anul respectiv.

Memorează! În cazul în care contribuabilul nu are venituri din plăţi salariale pe parcursul anului fiscal, însă obţine alte venituri din categoria celor supuse impozitării el poate beneficia de scutiri la care are dreptul la momentul depunerii declaraţiei cu privire la impozitul pe venit.

Modul de calcul al impozitului pe venit din plăţile salariale.

Impozitul pe venit la sursa de plata se calculează şi se reţine la momentul indreptării venitului spre achitare. Aprecierea salariului (inclusiv primelor, facilitati etc.), venitului impozabil şi calcularea impozitului pe venit ce urmează a fi reţinut la sursa de plata, se efectueaza prin metoda calculului cumulativ de la începutul anului fiscal sau în cazurile cînd lucratorul s-a angajat pe parcursul anului fiscal curent - de la data angajarii. Aprecierea scutirilor, acordate lucratorului, se efectuează prin metoda calculului cumulativ din luna urmatoare dupa luna în care a fost depusă Cererea privind acordarea scutirilor.

Numărul de luni în anul fiscal, pe parcursul cărora lucratorul se consideră angajat, în scopul impozitarii, se determina:

• în cazurile cînd lucratorul este angajat din anul fiscal precedent - începind cu luna ianuarie;
• în cazurile cînd lucratorul s-a angajat pe parcursul anului fiscal - începind cu luna următoare dupa luna în care el s-a angajat.

Luna pe parcursul careia lucratorul se elibereaza, se ia în considerare la determinarea numarului de luni în anul fiscal pe parcursul carora lucratorul este angajat.

Memorează! În luna în care s-a angajat nu are drept la scutire (scutirea nu i se acordă). În luna în care s-a eliberat de la serviciu are dreptul la scutire (scutirea i se acordă).

În scopul determinarii venitului impozabil, sumei scutirilor şi numarului de luni de la începutul perioadei de cînd lucrătorul se consideră angajat, precum şi calculării impozitului pe venit ce urmeaza a fi reţinut la sursă din plăţile salariale (inclusiv prime, facilitati etc.) patronul deschide pentru fiecare lucrator angajat al său Fişa personala de evidenta a veniturilor sub forma de salariu şi alte plati efectuate de catre patron în folosul angajatului pe anul gestionar, precum şi a impozitului pe venit reţinut din aceste plăţi (în continuare – Fişa personala).

În cazul cînd pe parcursul lunii sau în aceeasi zi patronul achită angajatului cîteva tipuri de plăţi salariale, inclusiv si plăţi în avans, în Fişa personala fiecare plata se indică separat cu acordarea scutirii care revine lunii date, respectind metoda calculului cumulativ.

Exemplul 8 : D-l D. Vasilachi este angajat la Codru SRL din anul precedent. Are dreptul la scutire personală, şi pentru 2 persoane întreţinute (P2), care în anul 2011 va fi egală cu 675+150*2=975 lei lunar.

Tabelul nr. 6 Extras din fişa personala de evidenta a veniturilor sub forma de salariu şi alte plati efectuate de catre patron în folosul angajatului

• calculăm impozitul pe venit pentru data de 31 ianuarie 2100 * 7% + (2476 - 2100) * 18% = 214,68 lei care se indică în col 8.11 şi 8.12
• calculăm impozitul pe venit pentru data de 02 martie (scutirile se acordă pentru 3 luni)

Pentru a determina tranşele şi cotele care trebuie aplicate împărţim venitul impozabil total la nr. de luni luate în calcul 4315lei/3luni=1438,33 lei/lună. Venitul mediu lunar este mai mic decit 2100 lei, prin urmare, aplicăm cota de 7% asupra întregului venit impozabil.

4315 * 7%=302.05 lei impozit din venit total (se indică în col 8.11)

302,05-214,68= 87,37 lei - impozit calculat pentru data 02 martie (se indică în col 8.12) .

• calculăm impozitul pe venit pentru data de 06 aprilieDin nou aplicăm doar o singură cotă, deoarece 5693 lei/4luni=1423,25 lei/lună, care este mai mică decît 2100 lei.5693*7%=398,51 lei impozit din venit total398.51-302,05= 96,46 – impozitul ce trebuie reţinut la data 06 aprilie.

• calculăm impozitul pe venit pentru data de 31 mai11053 lei/5luni=2210.60 lei/lună. Venitul este mai mare de 2100 lei, prin urmare se voraplica cotele de 7% şi 18%.2100*5*7%+(11028-2100*5)*18%=834,54 lei impozit din venit total834,54 - 398,51 = 436,03 lei – impozit reţinut la data de 31 mai.

NOTA: Conform legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2010 (MO al RM nr. 193-196 din 29.12.2010) art. 5 pct. 2 baza anuală de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale (CAS) nu va depăşi suma de 5 salarii medii pe economie înmulţită cu 12.

Salariul mediu prognozat pe economie pentru anul 2010 este de 2950 lei (HG nr. 773 din 27.11.2009 ) Adică, în mediu pe lună baza de calcul a CAS nu poate depăşi 14750 lei (2950*5 luni=14750 lei).

Scutirile la care are dreptul angajatul într-un an fiscal, dar care n-au fost acordate acestuia în urma neachitarii de către patron a salariului, se acorda angajatului de către patron în prima luna a anului fiscal următor celui de gestiune, la data achitării restantei la plăţile salariale. (vezi exemplele 9 -11) .

La efectuarea plaţilor angajatului, după eliberarea lui din serviciu, pe parcursul anului fiscal în care acesta a fost eliberat, indiferent de perioada de calculare a acestora (până sau după eliberare), suma impozitului pe venit se calculeaza prin metoda calculului cumulativ, ţinind cont de numărul de luni, pe parcursul cărora acesta s-a considerat angajat şi de suma totală a scutirilor, care urmau a fi acordate pâna la eliberare (vezi exemplul 12) .

In cazul eliberarii angajatului din serviciu şi achitării restanţei la plăţile salariale în anul fiscal urmator celui în care el a fost eliberat din serviciu, impozitul pe venit se calculeaza şi se reţine ţinind cont de suma scutirilor nefolosite (daca acestea exista) pe parcursul perioadei în care el se considera angajat. Scutirile nefolosite se trec in anul urmator numai în baza Cererii depuse de angajat.

Impozitul pe venit se calculeaza reieşind din cotele de impozitare stabilite pentru venitul impozabil anual (fără repartizare la numarul de luni). În scopul determinarii venitului impozabil şi respectiv impozitului pe venit ce urmeaza a fi reţinut la sursa de plata din plăţile salariale patronul trebuie sa deschida la începutul anului, următor celui în care angajatul s-a eliberat din serviciu, pentru acesta Fişa personala (vezi exemplul 13) .

Exemplul 9 : Angajatul s-a eliberat din serviciu la 15 noiembrie anul precedent. Restanţa la plăţile salariale în sumă de 8 000 lei a fost achitata de catre patron la 15.01.anul curent in suma de 3 000 lei si la 21.02.anul curent – 5 000 lei. Suma scutirilor nefolosite în anul precedent constituie 1480 lei (600+140=740 lei pentru noiembrie şi decembrie 2010 ).

In Fisa personala a angajatului pe anul 2011 patronul trebuie sa efectueze urmatoarele înscrieri Extras din fişă

Tabelul nr. 7 Extras din fişa personala de evidenta a veniturilor sub forma de salariu şi alte plati efectuate de catre patron în folosul angajatului

Determinarea venitului supus impozitării din creşterea de capital.

Suma cresterii sau pierderilor de capital se determină de către contribuabili in cazurile vînzării, schimbului sau altei forme de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital.

Active de capital pentru contribuabili se consideră:

a) acţiunile si alte tipuri de proprietate .Acţiunea poate fi sub formă de:

• certificat confecţionat prin metoda tipografică;
• înscriere in contul analitic deschis pe numele proprietarului ei sau deţinătorului nominal in registrul deţinătorilor hîrtiilor de valoare ale societăţii.

Din categoria alte tipuri de proprietate fac parte orice documente, care certifică deţinerea de către contribuabil a unei anumite cote-părţi in capitalul agentului economic;

b) proprietatea privată nefolosită in activitatea de întreprinzător (bunuri imobiliare şi mijloace de transport)

c) terenurile de pămînt;

d) opţioanele la procurarea sau vînzarea activelor de capital. Opţionul este condiţia care prevede dreptul la alegere. Ca activ de capital, opţionul reprezintă un document, in care este stabilit dreptul la procurarea sau vвnzarea activelor de capital.

Crestere de capital se consideră excedentul sumei încasate in rezultatul vînzării, schimbului sau altei forme de înstrăinare (scoatere din uz) a activului de capital în raport cu baza valorică a acestui activ.

Suma î ncasată ca urmare a vînzării, schimbului sau altui mod de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital se alcătuieste din mijloacele bănesti si valoarea, apreciată la preţurile de piaţă ale activelor de capital, rezultate din înstrăinare.

Baza valorică a activului de capital este suma achitată de contribuabil pentru procurarea lui (este identică cu suma încasată de proprietarul precedent al activului de capital ca urmare a înstrăinării (scoatere din uz) a lui, corectată conform prevederilor pct.33) sau suma cheltuielilor suportate de contribuabil pentru crearea acestui activ de capital.

În toate cazurile baza valorică a activului de capital se reduce cu mărimea uzurii, epuizării sau altor modificări fizice ale activului de capital, care reduce preţul lui de piaţă si se majorează cu mărimea recondiţionărilor sau altor modificări fizice, care majorează preţul lui de piaţă. Baza valorică redusă sau majorată in acest mod se numeste bază valorică ajustată .

Sumele achitate pentru procurarea, cheltuielile suportate pentru crearea, precum si reducerile sau majorările preţului de piaţă in rezultatul modificărilor fizice ale activelor de capital urmează a fi confirmate documentar.

Activele de capital aflate in posesia contribuabilului la 1 ianuarie 1998 se consideră procurate la preţurile de piaţă, in vigoare la această dată.

Baza valorică a activului de capital, obţinută de către contribuabil ca rezultat al unei donaţii după 1 ianuarie 1998 este preţul ce reprezintă mărimea maximă dintre baza valorică ajustată a activului de capital ce s-a creat la donator sau preţul lui de piaţă la momentul donaţiei.

Baza valorică a activelor de capital sub formă de acţiuni sau alte titluri de proprietate in activitatea de întreprinzător obţinută ca rezultat al contribuţiei la capitalul unui agent economic efectuate după 1 ianuarie 1998 este valoarea contribuţiei exprimată in bani conform documentelor de fondare a agentului economic.

Cresterea sau pierderile de capital nu se recunosc in cazul transmiterii (redistribuirii) activelor de capital î ntre:

• soţi; sau fostii soţi, in cazul cînd o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune in caz de divorţ.

Mărimea cresterii de capital recunoscute, rezultată din înstrăinarea de către contribuabil a locuinţei, se micsorează cu suma de 10 000 lei pentru fiecare din anii ce urmează după anul 1997, pe parcursul căruia (sau cărora) ea a fost in posesia cetăţeanului si s-a considerat ca locuinţă de bază a lui.

Locuinţă de bază se consideră locuinţa care s-a aflat in posesia contribuabilului pe parcursul a nu mai puţin de 3 ani, perioadă care expiră la data înstrăinării şi care pe tot parcursul ultimilor 3 ani, i-a servit drept domiciliu de bază.

Domiciliu de bază se consideră locul de trai permanent al contribuabilului, unde are viză de domiciliu (resedinţă).

Persoana care face o donaţie se consideră că a vîndut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă dintre baza lui valorică ajustată sau valoarea lui estimată la preţuri de piaţă in momentul donaţiei.

La data decesului contribuabilului, toată proprietatea acestuia (cu excepţia celei, venitul de pe urma căreia este scutit de impozite) se consideră ca fiind vîndută mostenitorilor la preţul ei de piaţă.

Pentru contribuabilul care a decedat baza valorică a activelor de capital ce se transmit prin mostenire este egală cu valoarea lor estimată la preţurile de piaţă la data transmiterii.

Proprietatea, venitul de pe urma căreia este scutit de impozite, include:

• locuinţa de bază a contribuabilului decedat;
• proprietatea privată materială a contribuabilului decedat, care nu a fost utilizată in activitatea de întreprinzător si nu a rezultat din activitatea de investiţii;
• anuităţile si alt venit de pe urma utilizării proprietăţii, cu caracter de plăţi periodice, care sunt impozabile pentru mostenitori.

Pentru mostenitori, baza valorică a activelor de capital, venitul de pe urma cărora este scutit de impozite, este egală cu baza valorică ajustată a lor, care s-a creat la contribuabilul decedat.

Suma cresterii de capital in perioada declarată, care este inclusă in componenţa venitului brut, este egală cu 50% din suma excedentară a cresterii de capital recunoscută in perioada declarată asupra oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul acestei perioade.

Exemplul 9 : D-l Vlad Casraveţ în anul fiscal curent a vîndut un apartament cu două odai la preţul de 353 000 lei, valoarea lui de bază fiind evoluată de 62 600 lei. Apartamentul respectiv a fost locuinţa de bază a D-lui Casraveţ din 07.08.2002.

Rezolvare:

• Creşterea de capital: 353000 - 62 600 = 290 400 lei
• Reduceri: 10 000 lei/an *9 ani =90000lei
• Venit supus impozitării: (290400 – 90000)*50% =100200 lei

Acest venit se va impozita conform cotelor progresive compuse în cadrul venitului global.

Reţinerea impozitului din surse de venit altele decît plăţile salariale.

În toate cazurile achitării de către agenţii economici în favoarea persoanelor fizice (cu excepţia Î.I. şi G.Ţ.) a unor tipuri de venit urmează să fie reţinut la sursa de plată în prealabil impozit pe venit în mărime de:

• 5% - de la toate procurările de bunuri şi servicii;
• 15% - din dobînzi, royalty;
• 15% - din veniturile îndreptate spre achitare fondatorilor Î.I. şi G.Ţ. care au obţinut venituri din vînzări mai mari de 3 mln.lei în an şi numărul mediu scriptic de personal depăşeşte 9 persoane .

Reţinerea finală a impozitului pe venit se efectuează în mărime de:

• 10% - din veniturile din darea în arendă (locaţiunii) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare
• 10% - din cîştigurile de la acţiunile de publicitate
• 15% - din dividende achitate de agenţii economici rezidenţi
• 18% - din cîştigurile de la jocurile de noroc.

La expirarea anului fiscal de gestiune agenţii economici sînt obligaţi să declare inspectoratului fiscal veniurile şi impozitul pe venit reţinut de la persoanele fizice (formulare tipizate: forma IAL 09 şi forma IAS 09 ). Datele respective se acumulează pe contul personal al fiecărui contribuabil conform codului personal şi servesc drept argument pentru urmărirea plăţilor impozitelor şi prezentării declaraţiilor de către contribuabilii în cauză.

Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată se recunoaşte totalmente şi se i-a în consideraţie la prezentarea declaraţiei de către persoanele fizice.

Prezentarea declaraţiei fiscale cu privire la venit de către persoanele fizice şi calcularea impozitului din venitul global

Toţi contribuabilii beneficiază de dreptul de a prezenta Declaraţia cu privire la impozitul pe venit.

Declaraţia se prezintă de orice contribuabil - persoană rezidentă (cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin, apatrid, inclusiv membrii societăţilor si acţionarii fondurilor de investiţii) care:

• are obligaţiunea de a achita impozitul pe venit. Acestia sunt contribuabilii la care suma impozitului calculat din totalul veniturilor obţinute pe parcursul perioadei declarate este mai mare decît suma impozitului pe venit, reţinut la sursa de plată pe parcursul acestei perioade si/sau achitat de sine stătător.
• obţine venit impozabil din surse altele decît plăţile salariale care depăşeşte suma scutirii personale simple 8100 lei - în 2011.
• obţine venit impozabil în formă de salariu de la mai multe locuri de muncă în mărime ce depăşeşte tranşa maximă de venit impozabil 25200 lei – în 2011.
• obţine venituri din două şi mai multe surse, a căror sumă totală depăşeşte 25200 lei – în 2011.
• intenţionează să-si schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova în altă ţară. În acest caz contribuabilul prezintă Declaraţia pe întreaga perioadă a anului de gestiune cît a fost rezident;
• administrează succesiunea contribuabilului decedat.

Contribuabilul are dreptul să depună Declaraţia în cazurile în care, suma impozitului pe venit reţinut si/sau achitat de sine stătător depăseste suma impozitului pe venit calculat din venitul total obţinut în perioada declarată. În astfel de cazuri, în baza Declaraţiei se efectuează recalcularea impozitului pe venit şi suma plătită în plus poate fi trecută in contul achitării datoriilor aferente altor impozite, iar în lipsa acestora se restituie.

În cazul în care contribuabilul a îndreptat suma impozitului reţinut şi/sau achitat în plus spre achitarea datoriilor la alte impozite sau în contul achitării impozitului pe venit pe perioada următoare, suma impozitului spre rambursare se micsorează cu sumele menţionate, iar spre restituire se îndreaptă numai diferenţa pozitivă dintre sumele respective.

Termenul de prezentare a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit şi achitare a impozitului este perioada pînă la 31 marte a anului următor anului de gestiune.

Termenul limită de prezentare a Declaraţiei, care revine pe ziua de odihnă (nelucrătoare) sau sărbătoare, se transferă pe prima zi de lucru, după ziua de odihnă sau sărbătoare.

În cazul schimbării domiciliului permanent al cetăţeanului din Republica Moldova în altă ţară, Declaraţia se prezintă pînă in ultima zi de lucru ce precede ziua de plecare din Republica Moldova.

Contribuabilul depune Declaraţia la Inspectoratul Fiscal de Stat teritorial, unde el îşi are domiciliul de bază în momentul prezentării ei.

Impozitul pe venit se achită pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, unde se depune Declaraţia.