Cei care au lansat afirmatia ca alimentatia cu lapte de soia în frageda copilarie ar duce la pubertate precoce nu pot prezenta nici o corelatie statistica semnificativa între consumul unor substante cu un potential estrogen si dezvoltarea, înainte de vreme, a functiilor sexuale la copii.

E adevarat ca, în prezent, în tarile industrializate, prima menstruatie apare cu 3-4 ani mai devreme decat acum 100 de ani, dar aceasta nu se poate atribui produselor de soia. În Germania, varsta medie este de 12-13 ani, cu extreme între 9 si 17 ani.

Astazi, se crede ca dezvoltarea corporala mai buna, cu un continut de tesut adipos de cel putin 17%, si absenta infectiilor stimuleaza lobul anterior al glandei hipofize, care secreta cantitatile necesare de hormoni *foliculari si luteinizanti) ce fac ca ovarele sa secrete hormoni estrogeni si sa apara menarha.

Nu soia, ci alimentatia variata, bogata în nutrienti, alaturi de o îngrijire medicala mai buna, influenteaza dezvoltarea, greutatea si starea de sanatate, ducand la o pubertate precoce.

Fitoestrogenele sunt compusi naturali, aflati în matricea complexa a proteinei de soia, în concentratie de 1-3 mg la un gram de proteina. Fitoestrogenele se fixeaza pe receptorii de estrogen, actionand ca estrogene sau ca antiestrogene. De exemplu, fitoestrogenele pot bloca actiunea estrogenelor endogene asupra uterului.

Din numeroase studii epidemiologice, reiese ca fitoestrogenele au o actiune protectiva împotriva cancerelor de prostata, colon, stomac, san si plamani, exercitand efecte protectoare si împotriva unor boli cronice ca ateroscleroza si osteoporoza.

Alimentele pregatite din soia , pentru sugari si copii mici, furnizeaza cantitati relativ mari de fitoestrogene în perioada de dezvoltare, în care sunt posibile modificari cu caracter permanent. S-a sustinut ca produsele din soia au actiuni nocive asupra dezvoltarii organelor reproductive.

Din aceste motive, Brian L. Storm si colaboratorii sai de la Facultatea de Medicina a Universitatii Pensylvania, Philadelphia, si de la Clinica de Pediatrie, Universitatea Iowa, au efectuat un studiu, pentru a examina relatia dintre hranirea cu lapte si cu alte produse din soia în frageda copilarie si eventualele efecte asupra sanatatii, la varsta de adult, urmarind în special actiunea legata de estrogeni.

Au fost examinati 248 de adulti, cu varste cuprinse între 20 si 34 de ani, care între anii 1965 si 1978 au fost hraniti cu formule pentru copii pe baza de soia, si 563 de adulti, de aceeasi varsta, care au fost hraniti cu lapte de vaca. Lucrarea a fost publicata în Jurnalul Asociatiei Medicale Americane (15 august 2001; 286: 807-814).

Mamele acestor copii s-au hotarat sa nu-i hraneasca la san, si copiii au fost luati în studiu la cateva zile dupa nastere. În Statele Unite, anual, aproximativ 4 milioane de sugari sunt hraniti cu biberonul, fie cu lapte de soia, fie cu lapte de vaca.

Asa cum rezulta si din alte cercetari, autorii nu au gasit nici o deosebire între cele doua grupe de sugari în ceea ce priveste greutatea si înaltimea, dupa cum nu au constatat efecte deosebite asupra pubertatii si a fertilitatii, legate de consumul de fitoestrogene din soia . Studiul la care ne referim nu a gasit nici un efect statistic semnificativ asupra fertilitatii, evaluate dupa numarul de avorturi spontane sau medicale sau dupa rata sarcinilor extrauterine.

Nici la urmasii celor care au crescut cu lapte de soia nu s-au gasit malformatii congenitale, genitale sau urologice. Concluzia acestui studiu, cu o perioada de urmarire de peste 30 de ani, este ca hranirea sugarilor cu lapte de soia nu duce la consecinte nocive în ceea ce priveste sanatatea, în general, sau organele reproducatoare, daca se compara cu copiii hraniti cu lapte de vaca. Autorii îi reasigura pe cei interesati ca folosirea formulelor cu lapte de soia pentru sugari e lipsita de primejdii.

As dori sa adaug ca aceste formule contin cantitatile necesare de vitamina B12, pe care laptele de soia pregatit în casa si cel ce se gaseste în prezent pe piata romaneasca nu le contin. Din acest motiv, mamele care nu-si pot alapta sugarii la san si care se decid pentru laptele de soia trebuie sa ia legatura cu pediatrul, care va preciza cantitatile de vitamina B12 si eventual de fier sau orice altceva care sa fie suplimentate.

Înca vreo cateva cuvinte despre fitoestrogene, ce apartin substantelor vegetale secundare. O subcategorie a fitoestrogenelor sunt izoflavonele - genisteina, daidzeina si glicetina, bogat reprezentate în soia. Interese financiare au sugerat ca ele produc tulburari de reproducere, sterilitate si tulburari functionale ale glandei tiroide. Lucrarea pe care v-am prezentat-o spulbera aceste pareri, iar teama ca laptele de soia, prin continutul mare în aceste izoflavone, ar fi primejdios pentru sugari nu e motivata si pentru faptul ca, în timp ce 100 g de boabe de soia contin 42.000 micrograme de izoflavone, 100 g de lapte de soia nu contin decat 252 micrograme.

Pe de alta parte, în comparatie cu estrogenele naturale, izoflavonele prezinta numai o foarte slaba actiune estrogenica, proportia fiind de 1.000/1. Izoflavonele se fixeaza pe receptorii de estrogen, fara a avea o actiune estrogenica. În schimb, blocarea receptorilor de catre izoflavone împiedica actiunea puternicului estrogen natural. Prin acest mecanism, izoflavonele actioneaza ca antiestrogene. De asemenea, izoflavonele pot stimula sinteza globulinei ce fixeaza hormonul sexual natural, încat în circulatie va fi mai mult estrogen în forma legata, cu o activitate biologica mica.

S-a dovedit ca genisteina, daidzeina si glicetina au proprietati antioxidante, îndreptate împotriva leziunilor oxidative ale membranelor lipidice, ale particulelor de lipoproteine si împotriva leziunilor oxidative ale acidului dezoxiribonucleic, fara ca oxidarea plasmatica sa fie afectata. Izoflavonele protejeaza împotriva leziunilor lipidice implicate în dezvoltarea bolilor cardiovasculare si canceroase.

Izoflavonele pot ajuta la prelucrarea LDL, diminuand astfel formarea placilor de aterom. Pe de alta parte, consumul regulat de soia scade în mod semnificativ riscul neoplasmului mamar, atat al celui ce apare înainte de menopauza, cat si al celui ce survine dupa menopauza. Efectele anticanceroase sunt evidente mai ales în stadiile precoce ale carcinogenezei. O autoritate în acest domeniu sustine ca ar trebui încurajata folosirea laptelui de soia în alimentatia sugarilor.

La Congresul de Gastroenterologie tinut la Atlanta, în perioada 20-30 mai 2001, s-a aratat ca izoflavonele din soia au un efect protector împotriva colitei si a gastritei experimentale, datorita proprietatilor antiinflamatorii.

Societatea Chimistilor Germani a ajuns la concluzia ca izoflavona genisteina nu numai ca nu are efecte negative, ci constituie un factor de stimulare a sanatatii umane.

La conferinta internationala „Soia si sanatatea”, 30-31 mai 2002, tinuta la Queen Elizabeth Centre, Londra, profesorul Kenneth Setchell de la Children’s Hospital Medical Centre, USA, a aratat ca efectele benefice ale izoflavonelor din soia tin de capacitatea organismului de a le converti într-un metabolit cunoscut sub denumirea de equol. Equol e un produs exclusiv al metabolizarii daidzeinei de catre bacteriile intestinale. Equol are o puternica activitate estrogenica, cu afinitate pentru receptorii de estrogen. În ce priveste actiunea antioxidanta, equol e superior tuturor celorlalte izoflavone.

În trecut, saponinele din soia erau considerate ca antinutrienti. Acum se stie ca saponinele au actiuni anticancerigene, hipoco- lesterolemiante si de stimulare a sistemului imunitar. Se crede ca ele ar putea juca un rol important în diabet, în boli cardiovasculare si neoplazii, mai ales în cancerul colo-rectal. Saponine se gasesc si în alte vegetale, însa în concentratii mai mici.

În sfarsit, una dintre vitaminele considerate ca avand un rol deosebit în profilaxia afectiunilor cronice este folatul sau acidul folic. Soia contine cantitati mult mai mari de acid folic decat carnea.

Dar vitamina E? Soia contine de zece ori mai multa vitamina E decat carnea.

Back to Top