alimentatia sanatoasa

La fiecare cativa ani, apare cate un „medicament-minune” cu pretentie ca vindeca boala canceroasa. Dar mereu si mereu, substantele care au produs minuni la soareci s-au dovedit ineficiente la oameni.

E adevarat ca chimioterapia, introdusa prin anii ’50 si îmbunatatita ulterior, reuseste sa vindece 90% din leucemiile copiilor, însa, împotriva marilor ucigasi, cum sunt cancerul pulmonar, cel mamar, de colon si de prostata, progresele sunt minime, remisiunile fiind doar de durata scurta. Dar chiar si în aceste cazuri, pretul platit e foarte mare, deoarece substantele sunt atat de toxice.

În organismul uman, apa constituie mai mult de 75% din greutatea totala, restul fiind alcatuit din compusi organici si anorganici. Grasimile, inclusiv trigliceridele, fosfolipidele, steroizii etc., constituie majoritatea acestor compusi, adica aproximativ 15% din greutatea corpului, ceea ce înseamna 10-15 kg la o persoana de 70-75 kg.

Boala coronariana, cu consecintele ei - infarct miocardic, tulburari de ritm cardiac si diminuarea miocardului functional - constituie principala cauza de deces în majoritatea tarilor industriale si, foarte curand, va deveni pricipala cauza de deces în toate tarile în curs de dezvoltare. În anul 2020, boala coronariana va ocupa primul loc al cauzelor de deces pe tot globul. Iar factorul de risc cel mai important pentru boala coronariana este concentratia colesterolului în sange.

Exista o corelatie liniara între colesterolemie si riscul deceselor prin boala coronariana. Scaderea colesterolemiei cu 0,6 mmol/l, adica cu 23 mg/dl, scade mortalitatea la barbatii de varsta mijlocie cu 24%.

Indicele glicemic e un indicator al vitezei de resorbtie sau de absorbtie a glucidelor consumate, viteza care determina într-o mare masura valorile glicemiei postprandiale, adica valorile zaharului în sange între doua mese.

Indicele glicemic se refera la cresterea concentratiei glucozei sanguine, la trei ore dupa ingestia unui aliment continand 50 g de glucide absorbabile. Alimentul de referinta ales este painea alba, care se considera ca are indicele 100.

Componentele consumului energetic (5): 

• Consumul energetic de repaus (CER) - exprimat prin rata metabolica bazala (RMB)- care reprezinta cea mai mare parte a consumului energetic,aproximativ 60% -75%;
• Efectul termogenetic al alimentelor (ETA) sau termogeneza indusa de dieta;
• nergia cheltuita pentru activitati voluntare.

Multi considera ca înlocuitorii de zahar constituie o alternativa buna, care sa se foloseasca pentru orice, începand cu bauturile si terminand cu prajiturile si bomboanele, deoarece nu contin calorii, deci nu îngrasa. Lumea consuma aceste articole, crezand ca sunt eficace, deoarece sunt sarace în calorii. Studii recente arata contrariul. Persoanele care consuma cel mai mult asa-zisele bauturi dietetice au cele mai multe probleme cu greutatea.

Dupa o saptamana de festivitati, în seara zilei de 8 septembrie 2001, locuitorii orasului Bremerhaven, Germania, si-au luat ramas-bun, în mijlocul unui spectaculos joc de artificii, de la noua nava pentru turisti, realizata în santierele navale Lloyd din localitate.

Vaporul a costat 650 de milioane de marci, putand gazdui, în conditiile cele mai luxoase, 1.936 de pasageri, plus echipajul de 968 de persoane.

Exista înca persoane care cred ca ar trebui sa consumam mai multa carne si mai putine produse cerealiere. Loren Cordain, biolog evolutionist, de la Universitatea de Stat Colorado, Fort Collins, SUA, e unul dintre cei mai înflacarati propagatori ai dietei cu mai multa carne. Iar doctorul Atkins, în cartea lui aparuta mai de mult, sustine ca omenirea nu e bine adaptata pentru glucide si ca, pentru a fi sanatosi, ar trebui sa consumam mai multa carne si grasimi.

În Europa continentala si în Anglia, cea mai întalnita forma de afectiune prionica este boala Creutzfeldt-Jakob. S-a constatat ca bolile legate de prioni se pot transmite si de la om la om. Acest fapt s-a descoperit din cercetarile efectuate asupra unei populatii din Noua Guinee, care practica mai înainte canibalismul. Pentru a-i cinsti pe cei decedati, copiii mancau creierul parintilor si multi dintre ei au contractat o boala asemanatoare cu boala Creutzfeldt-Jakob, numita kuru, care în limba bastinasilor înseamna „tremurat”. Uneori, pentru dezvoltarea bolii, treceau decenii, pana la 30 de ani.

Proteinele sunt cele mai variate dintre toate moleculele organismelor vii si, în mod virtual, joaca un rol în fiecare aspect al uimitorului fenomen cunoscut ca viata. De fapt, toate procesele vietii se desfasoara, în cea mai mare parte, pe suprafata proteinelor.

Studiile epidemiologice au aratat ca alimentatia constituie un factor important în aparitia bolilor canceroase.

Acum douazeci si cinci de ani, savantii japonezi au descoperit un grup nou de compusi, foarte mutageni sau cancerigeni, grupul aminelor aromatice heterociclice. Aminele heterociclice au fost gasite în produsele din carne si din peste, pregatite ca fripturi sau la gratar, în cuptor sau prajite în tigaie, la rotiserie sau la protap.

În Muntii Anzi, America de Sud, la altitudinea de peste 2.000 de metri, deasupra liniei de cultura a porumbului indian, incasii detineau vaste bogatii naturale, de o valoare incalculabila, îngropate în pamant. Cand au sosit conchistadorii spanioli, la începutul secolului XVI, tinta cautarii lor erau minele de argint. Totusi cu mult mai valoroasa decat argintul sau decat aurul era modesta planta papa, cunoscuta de noi sub denumirea de cartof.

Nutritionistii sunt de acord ca produsele cerealiere integrale, indiferent daca e vorba de paine integrala, paste fainoase, orez nedecorticat, mamaliga, fulgi de ovaz, cereale fierte (boabe întregi sau crupe), furnizeaza baza alimentatiei noastre, toate componentele lor avand o actiune favorabila asupra sanatatii. Creatorul stia ce combustibil si ce lubrifiant necesita organismul uman.

Pana nu de mult, se credea ca tot amidonul din alimente este digerat usor si absorbit de intestinul subtire.

Studii recente au aratat ca o parte din amidonul ingerat rezista hidrolizei enzimelor digestive umane. Cu alte cuvinte, o fractiune din amidonul consumat prin produse cerealiere, legume, cartofi nu e digerat de enzimele noastre si, din acest motiv, nu poate fi absorbit.

Stiti care e tara cu consumul cel mai mare de zahar, pe cap de locuitor? Nici eu nu mi-as fi închipuit. Tara cu cel mai mare consum de zahar, pe cap de locuitor, este Brazilia, cu 51,9 kg pe an. Urmeaza Australia, cu 48,9 kg, urmata de Statele Unite. În Germania se consuma 34,2 kg pe an, pe cap de locuitor, ceea ce înseamna ca foarte multa lume consuma cantitati mai mari, caci atunci cand se vorbeste despre media pe cap de locuitor înseamna ca s-au inclus si nou-nascutii, copiii mici, precum si varstnicii între 80-90 de ani.

În anul 1997, cercetatorii în domeniul cancerului au fost entuziasmati la culme cand Judah Folkman si colaboratorii de la Universitatea Harvard, SUA, au comunicat descoperirea unei substante care putea face sa dispara tumorile la soareci.

În calitatea sa de chirurg la spitalul de copii din Boston, Folkman a lucrat mult în domeniul combaterii cancerului, folosind metoda diminuarii fluxului de sange care ajunge la tumora, evitand astfel intoxicarea pacientilor cu citostatice. Se urmarea atrofierea vaselor de sange care hranesc tumora. Folosind o substanta numita endostatin, grupul de cercetatori de la Harvard a obtinut rezultate spectaculoase, urmate de experimentari clinice.

Într-una dintre poeziile sale, Ovidiu scrie despre „Epoca de aur”, cand se consumau fructe în loc de carne însangerata, cand pasarile strabateau spatiile fara teama, cand iepurii fricosi cutreierau campurile în siguranta, iar pestii n-aveau de ce sa se teama de carligele perfide ale unditelor. Caci totul era pasnic, iar pacea era adevarata.

Zilnic, populatia globului creste cu 230.000 de suflete; în fiecare zi, 230.000 de guri în plus care cer hrana.

În anul 1800, populatia globului atingea cifra de 1 miliard. La începutul secolului XX, planeta noastra avea un miliard sase sute de milioane de locuitori. Acum, suntem peste 6 miliarde. si 98% din cresterea populatiei globului are loc în tarile sarace si în curs de dezvoltare. Care va fi hrana pentru mileniul al treilea? Carnea sau cerealele?

Polizaharidele sunt glucide complexe , a caror molecula e formata prin unirea mai multor monozaharide. Se gasesc mai ales în: cereale, leguminoase, frunze, radacini si tuberculi.

Amidonul este unul dintre cele mai raspandite poliglucide din natura, fiind totodata cea mai importanta sursa de glucide pentru om si animale. Amidonul este produsul procesului de fotosinteza din plantele verzi. Cea mai mare cantitate de amidon se gaseste în cereale: orez 70-80%, grau 64-70%, porumb 60-66% si tuberculii de cartofi 14-25%.

Exista înca multi care cred ca alimentatia cea mai buna trebuie sa fie bogata în proteine, mai precis carne. De fapt, e o conceptie ce exista si în antichitate. Înainte de începerea competitiilor, atletii greci consumau cantitati mari de carne, convinsi fiind ca cine vrea sa aiba muschi trebuie sa manance carne, uitand ca animalele cu masa musculara cea mai mare, ca bovinele, caii, girafa, rinocerul si elefantul, îsi formeaza sutele de kilograme de masa musculara consumand doar iarba, frunze si, daca gasesc, fructe si alte vegetale.

În Romania, uleiul cel mai des folosit provine din semintele de floarea-soarelui. În paginile anterioare am aratat efectele acidului linolic, care reprezinta 70% din acizii grasi continuti în acest ulei.

Exista însa multe posibilitati de a obtine o masa gustoasa fara uleiuri rafinate, a caror utilizare se recomanda a fi redusa la minimum. Trebuie sa ne obisnuim sa consumam grasimile în forma lor naturala, adecvata necesitatilor organismului, pentru a nu dezechilibra procesele extrem de sensibile ale corpului.

Cei care au lansat afirmatia ca alimentatia cu lapte de soia în frageda copilarie ar duce la pubertate precoce nu pot prezenta nici o corelatie statistica semnificativa între consumul unor substante cu un potential estrogen si dezvoltarea, înainte de vreme, a functiilor sexuale la copii.

E adevarat ca, în prezent, în tarile industrializate, prima menstruatie apare cu 3-4 ani mai devreme decat acum 100 de ani, dar aceasta nu se poate atribui produselor de soia. În Germania, varsta medie este de 12-13 ani, cu extreme între 9 si 17 ani.

Se pare ca lumea a început sa înteleaga faptul ca organismul nostru, pentru a functiona cat mai bine, are nevoie de o cantitate apreciabila de lichide. Iar industria si comertul au fost pe faza, oferind o gama întreaga de bauturi nealcoolice si raspandind ideea ca apa de la robinet n-ar fi sanatoasa.

Asa se face ca, în momentul de fata, în SUA se consuma de doua ori mai multe bauturi carbogazoase decat acum 25 de ani. Din nefericire, multi nu stiu ca aceasta crestere a contribuit la obezitate, carii dentare si osteoporoza si întreaba: Nu constituie bauturile nealcoolice o modalitate excelenta de a consuma mai multe lichide?

Principala caramida a grasimilor sunt acizii grasi, formaţi dintr-un lanţ avand doi pana la treizeci de atomi de carbon si un grup terminal carboxilic CH₃ - (CH₂)_n- COOH.

Acizii grasi se pot clasifica în doua feluri:

1. dupa lungimea lanţului si vorbim de

• acizi grasi cu lanţ scurt (4-6 atomi de carbon)
• cu lanţ mediu (8-12 atomi de carbon)
• cu lanţ lung (14 sau mai mulţi atomi de carbon)

Acizii grasi sunt descrisi dupa doua caracteristici: lungimea lantului de atomi de carbon si gradul saturarii cu hidrogen.

Acizii grasi mononesaturati au o singura dubla legatura, ce se gaseste la al 9-lea atom de carbon, de la capatul metilic (omega). În alimente se gasesc patru acizi mononesaturati, cel mai frecvent întalnit fiind acidul oleic (18:1 n-9), care reprezinta 70-72% din uleiul de masline si din grasimea de avocado si aproximativ 50% din uleiul de rapita.

Acizii grasi polinesaturati au doua sau mai multe duble legaturi, adica cel putin doi atomi de carbon nu sunt saturati cu atomi de hidrogen. Sunt de consistenta fluida la temperatura camerei, dar si la temperaturi mai joase. Principalele surse de acizi grasi polinesaturati sunt: uleiurile vegetale, semintele, cerealele, legumele si alte alimente vegetale.

Exista mai multi acizi polinesaturati, cel mai frecvent întalniti fiind acidul linolic, cu doua duble legaturi, un acid gras omega-6 si acidul alfa-linoleic, cu trei duble legaturi, un acid gras omega-3.

Acizii grasi omega-6 au doi sau mai multi atomi nesaturati CIS, primul fiind al 6-lea carbon, socotit de la capatul metilic al moleculei. Precursorul acestei familii este acidul linolic, care constituie aproximativ 70% din acizii grasi ai uleiului de floarea soarelui. De fapt, acidul linolic este principalul acid gras din alimentatia vegetarienilor.

Acidul linolic împreuna cu acidul alfa- linoleic sunt acizi grasi esentiali, adica nu pot fi sintetizati în organismul uman si trebuie obtinuti din surse externe, din alimente.

Acizii omega-3 sunt acizii grasi polinesaturati avand prima legatura la al 3-lea carbon de la capatul metilic al moleculei. Un astfel de acid este acidul linoleic (C18:3 n-3), care se gaseste mai ales în semintele de in, dar si în semintele de floarea-soarelui, dovleac, rapita, mac, nuci, soia, arahide si multe alte vegetale.

În ultimii ani se face multa reclama acizilor grasi omega-3, în special pentru ca reduc riscul infarctului miocardic. Grasimea de la o serie de pesti contine lanturi lungi de acizi grasi polinesaturati omega-3, printre care si acidul eicosapentaenoic.

Nu-i asa ca totul era mai simplu pe vremuri? Cand cineva avea o colesterolemie crescuta, era sfatuit sa consume mai putine oua si sa înlocuiasca untul cu margarina. si cu asta se credea ca se va rezolva totul. Astazi stim ca lucrurile sunt mult mai complexe. Din nou se adeveresc cuvintele înteleptului Solomon, care scrie ca unde e multa stiinta, e si multa durere.

Daca acum 20-30 de ani consumam margarina cu multa placere, nu numai pentru gustul ei bun, ci si pentru convingerea pe care o aveam ca facem un bine nemaipomenit sanatatii, azi trebuie sa aflam, cu parere de rau, ca lucrurile nu stau asa.

Ne întrebam cu totii de ce ne îngrasam, caci nu avem impresia ca mancam prea mult. Aceasta întrebare si-o pune cea mai mare parte a populatiei globului. Una dintre explicatii este cresterea consumului de grasimi. Pentru cei care nu sunt convinsi, doresc sa prezint o statistica din Germania.

În anul 1850, consumul de grasimi pe cap de locuitor era de 12,5 kg. În anul 1900, era de 17 kg, iar în prezent, consumul anual de grasimi pe cap de locuitor este de 30 kg, din care: 8 kg - margarina, 7 sau 8 kg - unt, 5 kg - ulei, iar restul - untura si alte grasimi.

Ceea ce nimeni nu si-ar fi putut închipui în trecut, acum se pare ca e dovedit stiintific, si anume ca, în starile depresive, si alimentatia joaca un rol important.

Biochimistul si psihiatrul Joseph Hibbeln, de la Institutul National de Sanatate din Washington D.C., SUA, sustine ca exista primejdia înmultirii starilor depresive, prin consumul unor grasimi ce ar trebui evitate. Aceasta idee îndrazneata si radicala e acceptata de un numar din ce în ce mai mare de psihiatri si de biochimisti.

De milenii, cerealele au constituit alimentul de baza al omenirii. Pacat ca omul modern tinde sa scoata din alimentatia lui aceasta sursa de hrana.

Cele cateva soiuri de cereale care se mai consuma sunt jefuite de majoritatea principiilor nutritive, prin procesele de rafinare. Comertul ofera preparate care nu reprezinta altceva decat calorii goale. Ele nu numai ca fura organismului propriile substante nutritive, dar strica si apetitul fata de hrana naturala, sanatoasa.

Obiectivele alimentatiei fiziologice

Alimentatia fiziologica trebuie sa indeplineasca urmatoarele trei conditii:

Necesarul de glucide

Glucidele vor reprezenta 55-60-65% din valoarea calorică globală a dietei, adică aproximativ 4-7 g/kg/zi (300-500 g/zi), proporţional cu activitatea fizică depusă.

În ultimii 30 de ani, în unele tari apusene, mortalitatea prin boli cardiovasculare a scazut, în timp ce, în tarile în curs de dezvoltare, s-a observat o crestere substantiala. În deceniile viitoare, morbiditatea prematura si mortalitatea prin afectiuni cardiovasculare se va dubla, si 80% dintre victime vor fi în tarile în curs de dezvoltare.

Cu exceptia unor tari situate în sudul Saharei, toate regiunile globului prezinta o crestere marcanta a mortalitatii prin infarct miocardic. Între anii 1990 si 2000, rata infarctelor, în tarile care au apartinut lagarului socialist, a crescut cu 32% la barbati si cu 18% la femei.

În ultimele decenii, s-au observat diferente mari, în ceea ce priveste frecventa bolilor cardiovasculare, a osteoporozei si a mai multor forme de cancer, între tarile asiatice si marea majoritate a tarilor apusene, ceea ce i-a facut pe oameni sa cerceteze posibilele cauze ale acestor deosebiri.

În unele reviste nemedicale si pe internet s-a sustinut ca soia contine o cantitate mare de substante daunatoare, cum ar fi inhibitorii proteazelor, lectine, acid fitic si altele.

Inhibitorii proteazelor sunt substante care franeaza sau care reduc activitatea enzimelor digestive, ce ataca si desfac proteinele, diminuand astfel posibilitatea utilizarii proteinelor ce nu mai sunt digerate.

In timp ce în Statele Unite survin anual un milion de decese prin boli cardiovasculare, care constituie principala cauza de morbiditate si mortalitate, în Japonia, frecventa acestor boli este incomparabil mai mica.

Se stie ca nivelul crescut al grasimilor în sange, în special al fractiunii LDL al colesterolului, constituie factorul de risc major pentru bolile cardiovasculare.

Multi dintre cei care renunta la consumul de carne considera ca pestele ar constitui o alternativa sanatoasa. Aceasta si pentru ca se face reclama uleiului de peste, ca fiind util în prevenirea infarctului de miocard.

Care sunt datele stiintifice în legatura cu pestele?

Aproape 75% din substanţele solide ale organismului sunt proteine, aceste incluzând proteinele structurale, enzime, proteinele care transportă oxigenul, proteinele musculare etc.

În Germania, saptamanal, 4.000 de persoane parasesc consumul de carne, trecand în tabara vegetarienilor.

Cand se pune problema alimentatiei exclusiv vegetariene, unii se tem ca acest mod de nutritie va diminua forta fizica si capacitatea de munca, în general, iar parintii se întreaba daca nu va influenta în mod negativ dezvoltarea copiilor.

Vitaminele

Vitaminele sunt un grup compuşi organici strict necesari organismului uman şi care nu pot fi sintetizaţi de către acesta. De aceea vitaminele trebuie procurate prin alimentaţie. Nu prezintă materiale structurale precum proteinele, glucidele sau lipidele şi nu au valoare energetică, dar îndeplinesc importante funcţii biochimice.

Necesarul de lipide

Se recomandă ca lipidele să reprezinte 30% din valoarea calorică a diatei, ceea ce reprezintă aproximativ 1 - 2 g/kgc/zi. Proporţia optimă ar fi: grăsimi saturate 10%, mononesaturate 10% şi polinesaturate 10%, iar grăsimile vegetale să constituie 1/3 sau maxim din cantitatea totală de lipide.

Grăsimile saturate au în compoziţia lor acizi graşi saturaţi (care au numai legături simple). Cele nesaturate conţin acizi graşi cu una sau mai multe legături duble. Subliniem astfel necesitatea aportului de acizi graşi esenţiali.