O dieta pentru toate timpurile

Într-una dintre poeziile sale, Ovidiu scrie despre „Epoca de aur”, cand se consumau fructe în loc de carne însangerata, cand pasarile strabateau spatiile fara teama, cand iepurii fricosi cutreierau campurile în siguranta, iar pestii n-aveau de ce sa se teama de carligele perfide ale unditelor. Caci totul era pasnic, iar pacea era adevarata.

Azi, cand totul e atat de scump, cand lumea are greutati în procurarea celor necesare, ce rost mai are sa vorbesti despre dezavantajele painii albe si sa pledezi pentru cereale integrale, cartofi si orez nedecorticat, sa prezinti primejdiile legate de uleiul de floarea-soarelui, de margarina, unt, lapte si branzeturi?

Însa tocmai modul de alimentatie, tocmai stilul de viata care se practica azi a dus la infarctele cardiace, la numeroasele boli neoplazice si degenerative, la diabet si la obezitate, boli întalnite în tarile civilizate, unde cheltuielile medicale legate de îngrijirea sanatatii au devenit aproape insuportabile, si daca se va continua asa, asistenta medicala nu va mai putea fi platita.

În Statele Unite se cheltuiesc zilnic pentru sanatate peste 2 miliarde de dolari - cifra exacta este undeva între 2 si 3 miliarde.

Bolile rezultate din modul de alimentatie, plus fumat si alcool, secatuiesc bugetele tarilor si buzunarele cetatenilor; 30% din decese se datoreaza alimentatiei nesanatoase, fumatul produce înca 30-35% din decese si, adaugand alcoolul si sedentarismul, vom constata ca 75-80% din decesele care survin în tarile industrializate se datoreaza stilului de viata de pana acum.

Si tocmai aici s-ar putea realiza extrem de mult.

Care ministru al sanatatii n-ar dori sa reduca morbiditatea si mortalitatea cu 80%, prin masuri atat de simple, care sa nu coste nimic?

Conform OMS, obezitatea si nivelul colesterolului sanguin sunt în crestere pe tot globul.

Motivul? Adoptarea stilului de viata si mai ales a alimentatiei de tip apusean, în tari în care prin traditie se consuma un regim sarac în grasimi. Hamburgerii, cartofii prajiti, fulgii de cereale cu zahar, produsele lactate, ciocolata, cafeaua, dulciurile si Coca-Cola au luat locul alimentelor sanatoase din bucatariile autohtone, în special în randurile tineretului.

Astfel, în Japonia si în Coreea, în ultimii 30 de ani, cantitatea de grasimi din hrana zilnica s-a triplat.

În majoritatea tarilor în curs de dezvoltare, consumul de grasimi este înca sub 40 g/zi pe cap de locuitor, în cea mai mare parte fiind de origine vegetala, în timp ce, în tarile dezvoltate, se consuma peste 130 g de grasimi, majoritatea de origine animala.

Implicatiile asupra starii de sanatate sunt evidente. Tocmai în tarile în care se ingereaza cantitatile cele mai mari de paine alba, produse lactate, grasimi si carne sunt si cazurile cele mai numeroase de: osteoporoza, hipertensiune arteriala, obezitate, diabet, cancer si infarct, ca sa nu mai vorbim de artroze si de alte boli degenerative.

Se pare ca multi nu stiu ca elementele de baza ale sanatatii au fost prescrise chiar de Creator, si anume activitatea fizica si alimentatia pur vegetariana.

Unii mai cred ca evitarea carnii si a celorlalte produse de origine animala ar fi contrarie fiziologiei si nutritiei omului, însa dovezile anatomiei comparate sugereaza tocmai opusul. La om, dantura si tubul digestiv seamana mai mult cu dantura si tubul digestiv ale erbivorelor.

Asociatia Americana de Nutritie sustine ca, în cea mai mare parte a istoriei omenirii, majoritatea populatiei globului s-a hranit aproape numai cu produse vegetale.

Socrate, Pitagora, Platon si alti mari ganditori ai omenirii au fost vegetarieni 

În anul 1614, Giacomo Castelvetro, un exilat din Modena, Italia, salvat de inchizitia din Venetia de catre ambasadorul Angliei, a scris o carte despre fructele, vegetalele si plantele medicinale din Italia.

Dupa ce a trait trei ani în Anglia, îngrozit de cantitatile mari de carne si de dulciuri consumate de locuitorii tarii sale adoptive, a încercat sa-i convinga pe englezi sa cultive si sa consume mai multe fructe si vegetale.

Dupa aproape 370 de ani, lucrarea sa a fost tradusa si tiparita în limba engleza de Gillian Riley, în 1989.

Anii care au trecut de la publicarea cartii lui Castelvetro au confirmat avantajele dietei mediteraneene, cu multe legume, zarzavaturi, fructe, produse cerealiere, avocado si masline.

Dar sa amintim si alte aspecte: din 3.000 de calorii sub forma de porumb, se recupereaza numai 600 sub forma de lapte si numai 120, daca se consuma carnea unei vaci.

Un pogon de teren poate produce 225 kg de proteine din soia, însa numai 20-25 kg de proteine din porc sau din vita...

De ce insistam asupra alimentatiei?

Dupa felul în care traiesc multi dintre contemporanii nostri, am putea sa deducem ca înca împartasesc conceptia grecilor din antichitate, dupa care bolile s-ar datora capriciilor zeilor.

Însa acum 2.500 de ani, Hipocrate învata deja ca bolile se datoreaza dezechilibrului dintre natura si umorile organismului si ca tinta medicinei este asigurarea sanatatii printr-o dieta si o igiena adecvate.

De fapt, cuvantul „dieta”, din grecescul „diaita”, înseamna un mod sanatos de vietuire, un anumit stil de viata, si nu numai alegerea anumitor alimente.

Era de aur a nutritiei a fost introdusa de catre medicul James Lind, în 1747, pe cand era în serviciul marinei engleze. În prima cercetare clinica, Lind a investigat efectele tratamentului dietetic al scorbutului, care facea ravagii pe vasul Salisbury. Dand zilnic doua portocale si o lamaie la doi marinari cu scorbut, timp de sase zile, si cidru, otet sau apa de mare la alte grupe de cate doi marinari, a observat ca portocalele si lamaile au dus la vindecarea tuturor simptomelor scorbutului, în timp ce celelalte tratamente au dus la agravare si la moarte.

De ce pledam atat de mult pentru o alimentatie sanatoasa?

În numarul din februarie 1998 al revistei American Journal of Clinical Nutrition, profesorul dr. Charles H. Halsted de la Clinica de Nutritie a Facultatii de Medicina, Universitatea California, scrie ca alimentatia nesanatoasa este implicata în principalele cinci cauze de mortalitate din tarile dezvoltate, si anume: boala coronariana, accidentele vasculare cerebrale, cancerul, diabetul si ciroza hepatica.

Dar si obezitatea, bolile articulare degenerative si cele cu componenta alergica, precum si cele în care exista o tulburare a sistemului imunitar au o stransa legatura cu modul de alimentatie.

Obezitatea ameninta sa devina principala problema de sanatate a secolului XXI.

Industrializarea si urbanizarea vor duce, în mod inevitabil, la înmultirea exploziva a cazurilor de obezitate. Iar cresterea pe tot globul a frecventei obezitatii va aduce o povara grea pentru sistemele, si asa fragile, de îngrijire a sanatatii din multe tari.

Cu toate ca unele complicatii ale obezitatii nu sunt atat de dramatice ca acelea ale sindromului imunodeficientei dobandite (SIDA) si ale altor boli infectioase, ele vor afecta un numar mult mai mare de persoane si vor cere îngrijiri pe termen mai lung decat cele necesare afectiunilor infectioase. În consecinta, în viitor, bolile produse de obezitate vor concura, din ce în ce mai mult, cu afectiunile infectioase pentru resursele sistemelor de asistenta medicala.

Principalii factori de risc metabolic, care rezulta din obezitate, sunt:

• Dislipidemia aterogena, prin care întelegem hipercolesterole- mia, hipertrigliceridemia, cresterea LDL, adica a colesterolului cu densitate mica, si scaderea HDL, adica a colesterolului cu densitate mare.
• Cresterea tensiunii arteriale.
• Rezistenta la insulina si intoleranta fata de glucoza.
• Anomalii în sistemul de coagulare, asa-numita stare procoagu- lanta.

Aceasta constelatie de factori de risc este deosebit de frecventa la persoanele care dezvolta boala coronariana prematura, adica înainte de varsta de 65 de ani.

Unii cred ca rezistenta la insulina e cauza primara a acestui grup de factori de risc, motiv pentru care prefera termenul de sindrom de rezistenta la insulina.

Dar scaderea sensibilitatii la insulina poate fi doar una dintre mai multe anomalii, rezultand dintr-o dereglare metabolica generalizata, indusa de obezitate. În consecinta, termenul de sindrom metabolic pare a fi mai potrivit.

Obezitatea e însotita, de obicei, de hipertensiune arteriala. Concentratiile mari de insulina pot sa modifice functia sistemului nervos autonom sau sa creasca tonusul arteriolar.

Alimentatia cu grasimi de origine animala va îmbogati organismul cu acizi grasi saturati si va duce la cresterea LDL- colesterol.

Toti acizii grasi saturati din alimentatie ar trebui sa provina din grasimi vegetale, care nu cresc colesterolemia.

Acizii grasi TRANS din margarine cresc LDL-C, motiv pentru care n-ar trebui consumati. Americanul Walter Willet a convins lumea medicala despre rolul acizilor grasi TRANS în aparitia diabetului si a bolilor cardiovasculare.

Schimbarea obiceiurilor alimentare ar trebui sa se faca pentru tot restul vietii. Dar, deoarece populatia nu e dispusa pentru asa ceva, probabil ca în viitor obezitatea va lua locul tutunului, ca principalul ucigas în America, Europa si Asia, daca nu va fi combatuta la timp.

E bine sa stim ca pana si obezitatea moderata are consecinte metabolice însemnate.

Trecerea la o alimentatie sanatoasa ar putea reduce morbiditatea si mortalitatea cu aproximativ 25-30%.

Fumatul, anumite boli infectioase, alimentatia dezechilibrata si supraalimentatia, obezitatea, alcoolul, sedentarismul si expunerea excesiva la lumina solara sunt principalii factori de risc pentru aparitia cancerului.

Pentru prevenirea acestei plagi a societatii moderne e nevoie de epuizarea tuturor mijloacelor, si grupa de populatie care trebuie sa stea în centrul preocuparilor profilactice este aceea a copiilor si a adolescentilor.

În cursul copilariei se stabilesc obiceiuri, se imprima un anumit stil de viata, privind alimentatia, bautura, modul de a lucra si de a petrece timpul liber, obiceiuri care vor influenta enorm tot restul vietii.

La aceasta concluzie au ajuns cercetatorii de la Facultatea de Igiena din Bielefeld si cei de la Institutul Robert Koch din Berlin, dupa un studiu efectuat asupra starii de sanatate a copiilor si a tinerilor din Germania.

Datele, extrem de interesante, sunt aplicabile si altor tari.

Studiul a aratat ca masurile pedagogice si influenta stilului de viata al copiilor sunt limitate de obiceiurile sanatoase sau nesanatoase pe care copiii le însusesc deja din frageda copilarie.

Deoarece, cel putin pana acum, copiii învata de la parinti un anumit stil de viata care poate favoriza sau nu sanatatea, pe langa parinti, copiii trebuie sa stea în centrul preocuparilor responsabililor pentru sanatatea populatiei, care, cunoscand receptivitatea si maleabilitatea copiilor, sa caute sa difuzeze masurile de promovare a sanatatii, în special în gradinite si în scoli primare.

De curand, Centrul de Cercetare a Cancerului din Heidelberg a efectuat un sondaj printre elevii în varsta de la 9 pana la 11 ani, la care au participat 3.838 de copii, din 128 de clase, apartinand la 73 de scoli; 53% erau baieti si 47% fetite.

Copiii au fost întrebati despre atitudinea pe care o au fata de sanatate, depre stilul lor de viata, cum reactioneaza fata de suferintele obisnuite si ce parere au despre medicamente.

Studiul a aratat ca, în timp ce 49% dintre copii se simt sanatosi si 40% destul de sanatosi, cunostintele lor în ceea ce priveste alimentatia sanatoasa sunt foarte diferite, faptul reflectandu-se si în modul lor de nutritie. Astfel:

• numai 20 pana la 30% dintre copii consuma cantitatile de fructe si de zarzavaturi recomandate de Societatea Germana de Nutritie.
• 84% dintre copii se spala cu regularitate pe dinti dimineata, iar 89%, seara.
• 50% dintre cei întrebati, sa nu uitam ca erau copii între 9 si 11 ani, au consumat bauturi alcoolice de mai multe ori.
• 10% dintre baieti si 5% dintre fetite au încercat deja sa fumeze.

Sondajul efectuat a evidentiat faptul ca parintii care fumeaza constituie un factor de risc pentru sanatatea si bunastarea copiilor. Copiii provenind din familii în care se fuma sufereau de doua ori mai des de: dureri de gat, tuse, raguseala, ameteli, cefalee, dureri abdominale, neliniste, nervozitate, concentrare deficitara, dureri lombare si dureri cronice.

Tulburarile de somn s-au întalnit de trei ori mai des la copiii parintilor fumatori decat la cei cu parinti nefumatori.

Concluzia studiului este ca propagarea unui stil de viata sanatos, în special în ceea ce priveste alimentatia, igiena si ocupatiile în timpul liber, este absolut necesara, începand din frageda copilarie, si, pentru aceasta, rolul parintilor este din nou primordial. La aceasta varsta se fixeaza gusturile copiilor pentru dulciuri si pentru grasimi.

Ca în toate domeniile, si în acela al sanatatii parintii poarta raspunderea cea mai mare, exemplul lor fiind hotarator.

Studiul se încheie cu un apel la adresa parintilor fumatori: cel mai bun cadou pe care-l pot face copiilor lor este sa renunte la fumat începand de azi.

Exista numeroase persoane care sunt convinse ca nu pot face nimic pentru îmbunatatirea sanatatii sau pentru ameliorarea perspectivelor de viitor.

„Am greutatea aceasta de 10-20 de ani, tata sau mama au fost la fel si încercarile pe care le-am facut n-au dus la vreun rezultat.” Sau: „La mine, colesterolul crescut e ceva familial si, indiferent ce fac, nu poate fi modificat în mod substantial”.

Cu siguranta ca ati auzit astfel de declaratii. Se da vina pe factorul genetic, pe tipul constitutional, iar încercarile soldate cu esec sunt argumentul cel mai puternic ca nu e nimic de facut.

Desigur, se poate adopta o atitudine fatalista. Dar aceasta înseamna a accepta cu bratele încrucisate si consecintele. Înseamna sa acceptam infarctul, cancerul, hemiplegia si multe alte boli care au facut sau fac ravagii între rudele noastre.

Ca aceasta atitudine e total gresita, ne-o dovedeste experimentul efectuat de catre Centrul Pentru Studiul Îmbatranirii din Arizona si Departamentul de Patologie al Facultatii de Medicina din cadrul Universitatii California, Los Angeles, Statele Unite.

Langa Tucson, Arizona, pe un teren închis de 3,15 pogoane, denumit Biosfera, patru femei si patru barbati, cu varste între 27 si 67 de ani, sanatosi si nefumatori, au trait complet izolati de lumea din afara, timp de doi ani - de la 26 septembrie 1991 la 26 septembrie 1993. 85% din hrana consumata a fost produsa pe terenul respectiv si, deoarece recolta a fost mai mica decat s-a anticipat, în primele 20-21 de luni, aportul energetic a fost foarte limitat.

În ultimele 2-3 luni s-a consumat, pe langa productia proprie, si hrana depozitata acolo înainte de începerea experimentului. Dieta consta în cantitati mici de vegetale verzi si galbene, inclusiv tuberculi. Produsele animale erau reduse la un ou, 112 g de carne si 500 ml de lapte de capra pe saptamana, pentru fiecare persoana. Toti au primit aceeasi cantitate de hrana, indiferent de greutate sau de alte consideratii.

Zilnic se înregistrau cantitatea si valoarea nutritiva a alimentelor consumate. Ingestia de proteine corespundea cu cantitatile recomandate, cea de grasime era însa numai jumatate din cat se recomanda în mod uzual.

Ingestia de colesterol a variat între 18 si 135 mg/zi, cantitatile de vitamine reprezentau între 136 si 3580% din ce se recomanda, cu exceptia vitaminei B₁₂, care era de numai 3-21%.

Ingestia de minerale a fost de 78-323%, cu exceptia sodiului (10-32%), a seleniului (64-91%) si a calciului (48-67 %).

Cantarirea se efectua la 2-3 luni, iar greutatea a fost exprimata în BMI, adica indicele de masa corporala, care în decursul celor doi ani a scazut, la barbati, în medie cu 19%, de la 23,7 la 19,3 kg/m²; la femei, BMI a scazut cu 13%, de la 21,2 la 18,5 kg/m².

În zilele de lucru, programul a fost de 8 ore de somn, 4 ore de munca grea, în agricultura, 4 ore de munca usoara si 4 ore de munca de birou.

În timpul celor 2 ani, persoana cu greutatea cea mai mare a pierdut 25 kg, adica 25% din greutatea initiala.

Ingestia de energie era mai mica decat cheltuiala cu aproximativ 500 pana la 1000 calorii în fiecare zi

În alimentatie, grasimile reprezentau 12-13% din totalul caloriilor ingerate, iar proteinele, 13-15%.

În primele trimestre, aportul caloric a fost de 1800-1900 calorii, adica 8000 kJ/zi. În trimestrele 3-6, de aproximativ 2000 kcal. În trimestrele 7-8, de 2100 kcal, adica 9000 kJ.

Usoara crestere a aportului caloric s-a materializat printr-o usoara crestere în greutate. Numai persoana cea mai grea, un barbat de 27 de ani, cu BMI 28,8, n-a încetat sa piarda în greutate tot timpul.

Regimul de restrictie s-a însotit de o scadere accentuata a colesterolemiei, în medie cu 36%, de la 181 plus-minus 10 mg/dl la 121 plus-minus 6 mg/dl.

Trigliceridele au scazut cu 42%, de la 112 la 65 mg/dl. Lipopro- teinele s-au modificat paralel cu nivelurile colesterolemiei. LDL a scazut de la 105 mg/dl la 58 mg/dl. În general, restrictia energetica scade HDL ₃ si creste HDL_2b. Fractiunea HDL_2b este antiaterogena.

Studiul a aratat ca restrictia energetica, cu o alimentatie suficienta din punct de vedere nutritiv, duce la o scadere semnificativa a colesterolului si a trigliceridelor din ser. Însa, în decurs de 6 luni de la terminarea experimentului, revenindu-se la alimentatia fara restrictii, valorile au ajuns din nou la cele initiale.

Studiul a dovedit ca aproape toti factorii de risc modificabili pentru boala coronariana au fost influentati în mod favorabil de dieta de restrictie, aproape total vegetariana.

TA a scazut la valori foarte mici, greutatea corporala si continutul în grasime al corpului au scazut marcant, la fel ca glicemia, lipidele si lipoproteinele plasmatice.

Rezultatele conduc la concluzia clara ca regimurile prelungite de restrictie energetica, la oameni normali, nu reprezinta vreo primejdie, ele reducand aproape toti factorii de risc pentru boala coronariana si, poate, si pentru alte boli legate de varsta.

Cel putin la tineri, un regim de restrictie energetica, cu nutrienti în cantitate adecvata, duce la un BMI mic, putand ameliora sanatatea.