Cerealele

De milenii, cerealele au constituit alimentul de baza al omenirii. Pacat ca omul modern tinde sa scoata din alimentatia lui aceasta sursa de hrana.

Cele cateva soiuri de cereale care se mai consuma sunt jefuite de majoritatea principiilor nutritive, prin procesele de rafinare. Comertul ofera preparate care nu reprezinta altceva decat calorii goale. Ele nu numai ca fura organismului propriile substante nutritive, dar strica si apetitul fata de hrana naturala, sanatoasa.

Nu trebuie sa ne mire faptul ca generatia noastra e caracterizata de boli ca ateroscleroza, obezitatea, diabetul, hipertensiunea arteriala si osteoporoza.

Baza alimentatiei trebuie s-o constituie produsele cerealiere integrale, care pot fi preparate într-un mod foarte variat, cu conditia ca nici unul dintre componentele lor sa nu fie îndepartat prin procesul de rafinare.

Cerealele contin în medie 75% glucide, sub forma de amidon, 10-15% proteine, 2% grasimi, fiind bogate în fibre, vitamine si minerale.

• Consumul regulat de produse cerealiere poate acoperi nevoile de vitamine din grupul B.
• Vitamina C nu se gaseste în cereale, decat daca se lasa sa încolteasca.
• Vitaminele A si D lipsesc, însa în porumb se gasesc carotenoidul kriptoxantina si cantitati mici de alfa si beta caroten, precursorii vitaminei A.
• Cerealele contin tocoferol , adica vitamina E, care e un antioxidant natural, aparand organismul de formarea de radicali liberi.

În germenii cerealelor se gasesc proteine complete. Din nefericire, deoarece se altereaza cel mai repede, germenii se îndeparteaza, în cea mai mare parte, în cursul proceselor de rafinare.

Taratele, atat de bogate în vitaminele din complexul B si în substante de balast, sunt înlaturate de asemenea, iar faina alba duce la constipatie.

Cerealele integrale se pot consuma fierte, pot fi lasate sa încolteasca, se pot macina sau zdrobi, pot fi pregatite ca un piure sau la cuptor. Majoritatea cerealelor trebuie sa fie bine fierte înainte de a fi consumate, deoarece contin inhibitori de proteine, care franeaza activitatea enzimelor digestive. Acesti inhibitori sunt inactivati prin caldura sau prin încoltire.

Pentru a ne putea bucura de suficiente substante nutritive, e bine sa folosim o varietate cat mai larga de cereale, deoarece diferitele cereale au proprietati diferite.

ORZUL, de exemplu, e bogat în acid pantotenic, adica în vitamina B₅, cu rol în metabolismul intermediar al grasimilor, al glucidelor si al proteinelor. Orzul poate fi adaugat la grau, pentru facerea painii, sau se poate folosi ca masa de cereale dimineata, cu nuci si, eventual, cu fructe.

MEIUL , folosit mult si acum în India si în China, constituie un aliment care trebuie sa fie folosit de oricine vrea sa se hraneasca sanatos. Nu numai ca e foarte hranitor, dar meiul face parte din putinele cereale care au efect alcalinizant. Meiul e bogat în magneziu si în fier si stiti ca, cu exceptia fasolei soia, fierul nu se întalneste în cantitati mari în regimul vegetarienilor.

Datorita efectului alcalinizant, meiul se recomanda mult celor care sufera de artrite. Se poate pregati ca mamaliga sau ca un drob foarte gustos, la cuptor.

Din cauza fibrelor vegetale solubile pe care le contine, meiul se poate folosi în loc de oua, caci leaga foarte bine componentele la care se adauga.

Cateva cuvinte despre OVAZ, care este furnizorul cel mai bogat de calciu dintre toate cerealele, contribuind la mentinerea unei danturi sanatoase si a unui sistem osos robust.

Dintre toate cerealele, ovazul contine cantitatea cea mai mare de grasimi, si anume 6,3%, iar în ceea ce priveste calitatea proteinelor, sta pe locul doi. Grasimea din ovaz e bogata în acid oleic, un acid gras mononesaturat, si în acidul gras esential linoleic, realizandu-se o asociere ideala de acizi grasi.

O alta calitate excelenta a ovazului o reprezinta continutul în substante de balast naturale, un amestec unic de fibre solubile, care ajuta organismul sa-si mentina o colesterolemie scazuta, asigurand trecerea treptata în sange a produselor rezultate din metabolismul hidratilor de carbon. În felul acesta, se asigura un aport energetic constant.

Toate aceste calitati fac ca ovazul cu fructe si nuci sa constituie alimentul ideal pentru masa de dimineata.

Relativ recent s-a dovedit ca taratele de ovaz au efectul cel mai bun de scadere a colesterolemiei, diminuand în special colesterolul cu densitate mica (LDL-C), adica actioneaza tocmai asupra fractiunii de colesterol care produce ateroscleroza.

Eliberarea treptata si înceata a glucozei, în cursul digestiei amidonului, e foarte de dorit, pentru a evita hiper si ulterior hipoglicemia, asigurand astfel o livrare constanta de energie. si în aceasta privinta fibrele de ovaz sunt net superioare celor din alte cereale, deoarece, prin încetinirea eliberarii glucozei, ele împiedica cresterea brusca a glicemiei.

Ovazul este una dintre putinele cereale care se pot consuma si în stare cruda. Daca vrem sa-l fierbem, nu e nevoie decat de cateva minute. Alaturi de nuci si fructe uscate sau proaspete, ovazul ofera o masa foarte sanatoasa si consistenta.

În lipsa fulgilor, ovazul se poate macina chiar si cu masina de macinat cafea, iar pentru fierbere nu e nevoie decat de un minut sau doua.

Un avantaj al fulgilor de ovaz este ca ne obliga sa mestecam bine, ceea ce e foarte util, stiind ca digestia amidonului începe deja în cavitatea bucala.

Cateva cuvinte despre OREZ, specia de cereale cea mai raspandita pe glob, principalii producatori fiind China si India.

Ca si meiul, orezul apartine grupei elitare de cereale cu actiune alcalinizanta si trebuie sa ocupe un loc important, deoarece alimentele alcalinizante trebuie sa reprezinte 75% din hrana noastra.

Desigur, orezul nedecorticat, nerafinat, e mult mai bogat în principii nutritive. Omul modern considera ca e de datoria lui sa jefuiasca produsele naturale de componentele lor cele mai valoroase.

Orezul rafinat n-ar trebui sa figureze în alimentatia noastra obisnuita. În schimb, orezul nerafinat, prin aminoacizii pe care-i are, constituie partenerul ideal al proteinelor din pastaioase, producand o proteina completa. De fapt, dintre toate cerealele, alaturi de ovaz, orezul contine cantitatea cea mai mare de proteine.

Printr-o preparare cu putina imaginatie si mult entuziasm, orezul nerafinat poate constitui o hrana la fel de atragatoare ca si cel rafinat, cu deosebirea ca este mult mai sanatos. Faina de orez se preteaza foarte bine la pregatirea de biscuiti sau de budinci.