Alimentatia vegetariana
- Detalii
- Categorie: Igiena si Sanatate
- Accesări: 3,393
În Germania, saptamanal, 4.000 de persoane parasesc consumul de carne, trecand în tabara vegetarienilor.
Cand se pune problema alimentatiei exclusiv vegetariene, unii se tem ca acest mod de nutritie va diminua forta fizica si capacitatea de munca, în general, iar parintii se întreaba daca nu va influenta în mod negativ dezvoltarea copiilor.
Nu trebuie sa ne miram de aceste retineri, doarece cu totii am crescut cu ideea ca laptele si carnea cladesc un corp puternic, ceea ce este perfect adevarat, cat timp copilul este hranit cu laptele de mama. Însa dupa întarcare lucrurile se schimba, iar animalele ne-au oferit de mii de ani o lectie, care acum e confirmata de stiinta nutritiei.
Observati, va rog, atletii de performanta si vedeti cu ce se hranesc pentru a dobandi o rezistenta cat mai mare în competitii. Întrebati-i pe marii jucatori de tenis de camp sau pe campionii de triatlon si va vor raspunde ca ei practica „încarcarea cu hidrati de carbon”, evitand carnea, branzeturile si grasimile animale.
Sa vedem deci ce ne spun cercetatorii în domeniul medicinei sportive
Un studiu clasic a fost efectuat, acum mai bine de 30 de ani, de catre cercetatorul scandinavian dr. Per-Olaf Astrand. Lucrand cu un grup de atleti cu o foarte buna conditie fizica, dr. Astrand le schimba dieta la fiecare trei zile. La sfarsitul fiecarei perioade de trei zile, atletii trebuiau sa pedaleze pe o bicicleta cu o viteza mare, pana ce nu mai puteau, adica pana la epuizare. si iata rezultatele obtinute:
Dupa trei zile de dieta bogata în carne, deci bogata în proteine si în grasimi, atletii au putut pedala 57 de minute.
Dupa trei zile de alimentatie mixta, saraca în carne, în grasimi si în proteine, dar bogata în vegetale, atletii au rezistat sa pedaleze o ora si 54 de minute, deci de doua ori mai mult.
Dupa trei zile de dieta exclusiv vegetariana, durata pedalarii a fost de doua ore si 47 de minute, deci de trei ori mai mult decat atunci cand se alimentau cu o dieta bogata în carne si în grasimi. Sper ca aceasta cercetare e cunoscuta si de cei care raspund de alimentatia sportivilor din Romania, de care se leaga mereu atatea sperante.
Spectaculoasa ameliorare a rezistentei la efort dupa o alimentatie exclusiv vegetariana nu-l surprinde pe nici un observator atent al lumii animalelor. Boul, elefantul si calul n-au probleme de rezistenta sau lipsa de forta, cat timp îsi primesc hrana exclusiv vegetariana. Caii pot alerga cu viteza mare ore întregi. Elefantii pot alerga foarte repede 10-12 ore în sir. Va puteti imagina ce înseamna sa ai în spinare o încarcatura de peste 6 tone si sa alergi 10-12 ore cu viteza de 40 km/ora?
În schimb, animalele carnivore, de exemplu, tigrii, leoparzii etc., au o viteza excelenta la start, dar obosesc foarte repede, uneori în mai putin de cinci minute. Fara îndoiala, în lumea animalelor, rezistenta sau capacitatea de a dispune de multa energie pentru perioade îndelungate e o caracteristica a celor care se hranesc exclusiv vegetarian.
În ceea ce îi priveste pe oameni, lipsa informatiilor competente si dorinta de a satisface gusturile au facut ca, pe masura cresterii standardului de viata si pe masura îmbunatatirii conditiilor economice, sa se consume din ce în ce mai multe alimente de origine animala.
si care sunt consecintele? sapte din zece americani mor prematur din cauza infarctelor miocardice, a cancerelor si a accidentelor vasculare cerebrale. Iar cei care au recunoscut cauzele au scris într-un editorial al JAMA: „Alimentatia total vegetariana poate preveni pana la 90% din accidentele vasculare cerebrale si 97% din infarctele de miocard”.
Mai mult chiar, cu peste zece ani în urma, dr. Ornish a demonstrat ca alimentatia vegetariana, foarte saraca în grasimi, poate duce la diminuarea placilor de aterom la bolnavii programati pentru operatia by-pass.
Daca ne referim la bolile tumorale, riscul cancerului de prostata, de san si de colon e de trei sau de patru ori mai mare pentru cei ce consuma zilnic carne, oua, produse lactate, în comparatie cu cei care se abtin de la produsele animale. si nu e de mirare. Cazeina din lapte are actiunea cea mai cancerigena dintre toate produsele de origine animala. Femeile vegetariene au un schelet mai puternic, prezinta mai putine fracturi si, o data cu înaintarea în varsta, pierd mai putina masa osoasa, încat la ele osteoporoza se instaleaza mai tarziu si e mai putin accentuata.
Poate ca exemplul cel mai concludent ni-l ofera eschimosii care, în mod traditional, consuma foarte mult peste. Eschimosii prezinta o morbiditate mare si o durata scurta de viata.
Consumul produselor de origine animala mai prezinta un aspect care nu poate fi trecut cu vederea, si anume ca poluarea datorata agriculturii bazate pe cresterea vitelor e mai mare decat cea rezultata din toate celelalte activitati umane si industriale.
Pe de o parte, animalele pasc tot ce exista pe camp, iar pe de alta parte, cultivarea intensa a solului, pentru a produce hrana necesara lor, duce la eroziunea masiva si la pierderea ireparabila a miliarde de tone de sol fertil.
În America Centrala, marii proprietari au distrus aproape jumatate din padurile aducatoare de ploi, transformandu-le în pasuni pentru vitele necesare retelei, în continua extindere, a producatorilor de hamburgeri.
Suprafata de pamant necesara pentru a hrani o persoana cu o dieta bazata pe carne ar fi suficienta pentru a hrani 20 de vegetarieni.
Iar la întrebarea daca dieta vegetariana poate acoperi nevoile de nutrienti, sa ne reamintim ca un adult are nevoie de cel mult 40 g de proteine/zi, adica 10-15% din aportul caloric total. Celor ce cred ca beef steak-ul e deosebit de hranitor, le amintim ca, din caloriile pe care le ofera, numai 25% sunt reprezentate de proteine utilizabile. Continutul în proteine al cerealelor depaseste, de obicei, 10%, iar fasolea si mazarea uscata au un continut de proteine de 25%. Iar din totalul caloriilor furnizate de vegetale, 20% provin din proteine. Dupa cum vedeti, alimentele de origine vegetala contin cantitati suficiente de proteine, pe langa faptul ca sunt bogate în fibre, sarace în grasimi si lipsite de colesterol.
În sfarsit, o ultima întrebare: Cum va influenta greutatea trecerea la un regim vegetarian?
Daca înlocuiti carnea cu gogosi, cartofi prajiti si alte „bunatati” bogate în grasimi si în zahar, atunci cu siguranta va veti îngrasa.
Daca însa veti alege sa va hraniti cu alimente naturale, pregatite în mod simplu, fara grasimi, atunci, daca aveti kilograme în plus, puteti scapa de ele si va puteti mentine o greutate normala. Schimbarea alimentatiei se poate face de pe o zi pe alta, însa puteti face si o trecere lenta, începand cu o zi sau doua pe saptamana fara produse de origine animala.
Dovezile stiintifice împotriva alimentelor de origine animala sunt în continua crestere, asa cum au fost odata cele împotriva fumatului.
Daca o mare parte a omenirii va trece la alimentatia vegetariana, va ramane hrana suficienta si pentru cele peste 800 milioane de persoane care sufera de foame pe glob. Ganditi-va ca numai în Statele Unite se sacrifica zilnic 9 milioane de animale, pentru o hrana care în nici un caz nu poate fi etichetata ca fiind cea mai buna.
Zilele trecute am avut la masa o pereche relativ tanara din Romania, care ne-a relatat rezultatele de necrezut obtinute în trei saptamani la Centrul de Sanatate si Medicina Preventiva - Herghelia. Cu regimul de acolo si-au scazut colesterolemia de 223 si 236 la 129, respectiv 156 mg/dl. Schimbarea modului de alimentatie si a stilului de viata poate reprezenta un avantaj enorm pentru organism.