Principiile nutritive - vitaminele

Vitaminele

Vitaminele sunt un grup compuşi organici strict necesari organismului uman şi care nu pot fi sintetizaţi de către acesta. De aceea vitaminele trebuie procurate prin alimentaţie. Nu prezintă materiale structurale precum proteinele, glucidele sau lipidele şi nu au valoare energetică, dar îndeplinesc importante funcţii biochimice.

Din punct de vedere al solubilităţii, vitaminele se clasifică în: vitamine hidrosolubile (cu molecule polare, solubile în apă) şi vitamine liposolubile (cu molecule apolare, solubile în grăsimi). Din prima categorie fac parte vitaminele complexului B (B1, B2, B6, PP, B12, acidul folic, biotina, acidul pantotenic) şi vitamina C. După ingerarea şi trecerea în tractul gastrointestinal a alimentelor ce conţin vitamine hidrosolubile, aceste din urmă sunt absorbite direct în vena portă iar surplusul este excretat prin urină.

Datorită acestor procese, depozitele de vitamine hidrosolubile sunt foarte mici şi este necesar un aport alimentar continuu. Totodată riscul de toxicitate al acestor vitamine este mai scăzut, iar aportul lor excesiv este de obicei bine tolerat (cu excepţia unor cantităţi foarte mari de niacină sub formă de acid nicotinic, acid ascorbic sau piridoxina). Totuşi, la nivel hepatic se stochează mici cantităţi de acid folic, foarte puţin acid ascorbic şi ceva mai mult vitamina B12.

Categoria vitaminelor liposolubile cuprinde vitaminele A, D, E şi K. Acestea se găsesc în alimente de origine animală şi vegetală, sunt digerate odată cu lipidele şi absorbite la nivel intestinal. Apoi sunt încorporate în chilomicroni şi transportate la nivel hepatic. La acest nivel se află şi cel mai important depozit al vitaminelor A, D şi K. Pentru vitamina E,cel mai important depozit îl reprezintă ţesutul adipos. Vitaminele liposolubile sunt excretate prin urină.

Aportul excesiv al vitaminelor din această categorie duce la acumularea lor în organism, putând atinge nivele toxice, ca de exemplu în cazul supradozelor de vitamină A, D, E. În general, cu excepţia indicaţii terapeutice exprese, administrarea supradozelor sin aceste vitamine este periculoasă şi trebuie evitată.

Vitaminele hidrosolubile:

vitamina C - se găseşte în legume şi fructe(spanac, tomate, brocoli, cartofi, căpşuni, citrice)

• rol antioxidant; esenţială în creşterea cartilajului, oaselor şi dinţilor; creşte rezistenţa la infecţii şi grăbeşte vindecarea tisulară.
• carenţa vit.C duce la gingivoragii, scorbut.

vitamina B1 - se găseşte în carne de porc, ficat, legume, cereale, nuci.

• rol: coenzimă în reacţiile metabolismului glucidic, contribuie la buna funcţionare a sistemului nervos.
• în carenţă: încetinirea creşterii, confuzie mentală, edeme, Beri-beri.

vitamina B2 - este prezentă în ficat, carne ,lapte şi produse lactate.

• în organism se combină cu acidul fosforic şi formează două coenzime (flavin mononucleotid şi flavin- adenin dinucleotid) care acţionează ca transportori de oxigen încâteva sisteme oxidative importante din organism. Rol în funcţionalitatea SNC, a aparatului vizual, tegumentelor.
• în carenţa de vit.B2 apar leziuni corneene cheiloză (inflamaţia şi crăparea comisurilor bucale).

acidul folic

• prezent în ficat, legume
• important în creştere, maturarea eritrocitară.

vitamina B6

• surse alimentare sunt carne, peşte, legume, cereale
• simptomele carenţei vitaminice sunt: iritabilitate, dermatită în jurul ochilor, vărsături, convulsii, litiază renală.

vitamina B12

• este în carne, peşte, ouă, lapte.
• biotina şi acidul pantotenic sunt prezente în ficat, rinichi, gălbenuş de ou, legume.

Vitaminele liposolubile:

vitamina A

• retinol: ficat, unt, lapte integral, brânză, gălbenuş
• provitamina A: morcovi, legume, dovleac,
• simptomele carenţei vitaminice: descuamare tegumentară, acnee, diaree,
• simptome datorate aportului excesiv de vitamină: greaţă, iritabilitate, vedere înceţoşată şi în cazuri severe hepato- şi splenomegalie, alopecie, creşterea presiunii intracraniene, modificări tegumentare.

vitamina D

• se găseşte în untură de peşte, gălbenuşi. Sintetizată la nivelul tegumentului sub acţiunea luminii solare.

vitamina E

• prezentă în ulei vegetal, margarină, legume, spanac, salată, boabe de cereale, gălbenuşi, unt, ficat.

vitamina K

• sursă importantă este: spanac, varză, brocoli, margarină, uleiuri vegetale.
• ca rol intervine în procesul de coagulare a sângelui. Sinteza factorilor II, VII, IX, X la nivel hepatic este dependentă de vitamina K.