Sistematica şi taxonomia virusurilor au întâmpinat dificultăţi majore datorate imposibilităţii de a le izola şi studia direct. La ora actuală în clasificarea virusurilor se ţine cont de:

1. Tipul de acid nucleic

  • Virusuri care conţin în genomul lor ARN sau ribovirusuri 
  • Virusuri care conţin în genomul lor ADN sau deoxiribovirusuri

2. Prezenţa sau absenţa pericapsidei

  • virusuri descoperite (nude)
  • virusuri acoperite

3. Caractere morfo-funcţionale formă, dimensiuni, tropism.

Virusurile cunoscute, până la ora actuală, sunt grupate în familii şi subdivizate în genuri. Nu s-au putut stabili însă categorii taxonomice superioare familiei.

Specia este considerată ca un grup de virusuri care au calităţi asemănătoare iar denumirea este dată după boala pe care o produce, exemplu :turbarea este produsă de virusul turbării (rabic), febra aftoasă de virusul febrei aftoase, etc.

Genul cuprinde un grup de specii de virusuri care au caractere comune iar denumirea constă în adugarea sufixului , , virus” de exemplu: Herpesvirus, Adenovirus, s. a.

Familia cuprinde un grup de genuri cu caractere comune şi se definesc, adăugând la numele virusului terminaţia , , viridae” de exemplu: Herpesviridae, Rabdoviridae, Adenoviridae, s. a.

Principalele virusuri patogene pentru om şi animale aparţin gripei de virusuri zootrope (tropism pentru om şi animale).

Tabelul 1 Virusuri de tip ADN descoperite

FAMILIA
Formă, simetrie, tropism
GENUL BOALA PRODUSĂ

PARVOVIRIDAE

18-26 nm

sferoidală, icosaedrică

digestiv şi hematopoetic

Parvovirus
  • Gastroenterita infecţioasă a pisicilor şi nurcilor;
  • Parvoviroza canină sau gastroenterita infecţioasă a tineretului canin;
  • Boala aleutină a nurcilor sau plasmocitoza.
Dependovirus
  • Boli la insecte

PAPOVAVIRIDAE

45-55 nm

sferoidală, icosaedrică

epiteliotrop

Papillomavirus
  • Papilomatoza şi carcinomatoza la cal, câine, oaie, papagal şi om
Polyomavirus
  • Neoplazii la iepuri, şoareci, hamsteri, etc.

ADENOVIRIDAE

70-90 nm

sferoidală, icosaedrică

enterohepatic, nervos, respirator şi endoteliovascular

Mastadenovirus
  • Hepaptita infecţioasă a câinilor sau Boala Rubarth;
  • Encefalita vulpilor;
  • Laringotraheita infecţioasă a câinelui;
  • Pneumoenteritele la viţei şi porci;
  • Febra faringiană la om
Aviaadenovirus
  • Bronşita infecţioasă la prepeliţă, Sindromul căderii ouatului la găină,
  • Boala splinei marmorate a fazanului;
  • Hepatita cu incluzii la găină;
  • Hepatita virală a curcilor.

IRIDOVIRIDAE

175-220 nm

sferoidală, icosaedrică

reticulo-histocitar reticulo-endotelial

Iridovirus
  • Pesta porcină africană; boli la peşti şi broaşte

Tabelul 2 Virusuri de tip ADN acoperite

FAMILIA

Formă, simetrie, tropism

GENUL

BOALA PRODUSĂ

HERPESVIRIDAE

120-200 nm

sferoidală, icosaedrică

ecto, endo şi neurotropism

Simplexvirus

  • Herpesul simplex de tip I şi II;
  • Herpesul B la maimuţă

Varicellovirus

  • Varicela;
  • Zona-Zoster

Lymphocriptovirus

  • Citomegalia congenitală neonatală;
  • Mononucleoza infecţioasă

Neclasificate

  • Rinotraheita infecţioasă a bovinelor;
  • Febra catarală malignă;
  • Coriza gangrenoasă bovină;
  • Laringotraheita infecţioasă a galinaceelor;
  • Boala lui Aujeczky
  • Boala lui Marek

POXVIRIDAE

60-80 nm

sferoidală, icosaedrică

pneumotrop, hepatotrop

Ortopoxvirus

  • Varicela la om, bovine, cabaline, porcine, iepuri;

Capriopoxvirus

  • Variola la caprine şi ovine;

Avipoxvirus

  • Variola la găină, porumbei, curcă, canari, prepeliţă.

Parapoxvirus

  • Mixomatoza la iepuri;
  • Fibromul lui Shope;
  • Ectima contagioasă a oilor şi caprelor;

Tabelul 3 Virusuri de tip ARN descoperite

FAMILIA

Formă, simetrie, tropism

GENUL

BOALA PRODUSĂ

PICORNAVIRIDAE

25-30 nm

sferoidală, icosaedrică

ţesuturi de acoperire şi sistemul nervos

Enterovirus

  • Boala de teschen,
  • Boala veziculoasă a porcului,
  • Encefalomielita infecţioasă aviară – epidemic tremor

Rhinovirus

  • Tulburări respiratorii la om, cabaline, suine, etc.

Aphtovirus

  • Febra aftoasă

Coliciuvirus

  • Exantemul veziculos al porcului,
  • Tulburări respiratorii la pisică;

REOVIRIDAE

60-80 nm

sferoidală, icosaedrică

pneumotrop şi hematotrop

Reovirus

  • Afecţiuni digestive şi respiratorii la păsări şi la mamifere;

Rotavirus

  • Diareea neonatală la viţei;

Orbivirus

  • Febra de Colorado la om;
  • Febra catarală ovină;
  • Pesta ecvină,
  • Bursita infecţioasă aviară sau boala de Gumboro;

Tabelul 4 Virusuri ARN acoperite

FAMILIA

Formă, simetrie, tropism

GENUL

BOALA PRODUSĂ

TOGAVIRIDAE

40-70 nm

sferoidală, icosaedrică

neurotrope, dermatotrope, endoteliovaculare

Alphavirus

  • Encefalita ecvină din estul şi vestul Americii

Rubivirus

  • Rubeola

Pestivirus

  • Febra tifoidă a calului;
  • Boala mucoaselor – diareea virotică;
  • Pesta porcină europeană;

RETROVIRUS

80-100 nm

sferoidală, icosaedrică

hematotrope, oncogene

Oncornavirus

  • Leucoze leucemice şi aleucemice la mamifere;
  • Leucoze aviare, eritroide, mieloide, limfoide;Sarcomul lui Rous;
  • Reticuloendoteliazele aviare;

Lentivirus

  • SIDA la om;
  • Visna Moede la oi;

Spumovirus

  • Anemia infecţioasă a calului;
  • Boli la om şi animale asupra sistemului nervos;

CORONAVIRIDAE

80-120 nm

ovoidă sau sferică, helicoidală

digestiv şi respirator

Coronavirus

  • Bronşita infecţioasă a păsărilor
  • Gastroenterita infecţioasă a porcului

RABDOVIRIDAE

70-80/130-260 nm

cartuş sau băţ

helicoidală

epitelio şi neurotrop

Lissavirus

  • Turbarea;
  • Rabdoviroza de Malburg

Veziculovirus

  • Stomatita veziculoasă contagioasă la cabaline, bovine şi suine

Sigmavirus

  • Boli la insecte

ORTOMIXOVIRIDAE

90-100 nm

sferoidală, filamentoasă

helicoidală

muc. respiratorie şi digestivă

Ortoixovirus

  • Pesta aviară clasică
  • Influenţa păsărilor;
  • Influenţa calului şi porcului

PARAMIXOVIRIDAE

150-150 nm

sferică, filamentoasă

helicoidală

mucoasele digestivă şi respiratorie

Pneumovirus

  • Pneumonie şi bronhopneumonie la om

Morbillivirus

  • Rujeola

Paramixovirus

  • Oreionul sau parotidita acută la om, pesta bovină şi canină, parainfluenţa bovină, pseudopesta aviară.

Grupa virusurilor cu ADN-nude (descoperite)

Familia Parvoviridae

Denumirea aceastei familii derivă din cuvântul latin parvus-mic, datorită dimensiunilor extrem de mici ale virusurilor pe care le conţine. Această familie cuprinde virusuri de dimensiuni cuprinse între 18-26 nm, sferici, cu genom ADN-molecular şi capsidă cu simetrie cubică.

Virusurile prezintă tropism pentru epiteliul mucoasei tubului digestiv(mucoasa gastrică şi intestinală) dar şi pentru organele hematopoetice (măduva osoasă). Mai important este genul Parvovirus care cuprinde specii patogene pentru om şi animale.

La animale amintim:

  • virusul gastroenteritei infecţioase a tineretului canin care produce o boală gravă denumită gastroenterită infecţioasă. Boala apare după înţărcare şi se manifestă printr-un sindrom diareic extrem de grav, vomismente, deshidratare şi moarte în timp scurt.
  • virusul bolii Aleutine a nurcilor;
  • virusul gastroenteritei infecţioase a pisicilor şi nurcilor.

La oameni există paravirusuri care afectează măduva osoasă, în special cu rol hematopoetic provocând crize grave de anemie.

Familia Iridoviridae

Virusurile din această familie au dimensiuni cuprinse între 175-220 nm, sunt de formă sferoidală, fără pericapsidă. Au genom viral ADN-dublu catenar iar capsida virală prezintă simetrie cubică. Au un singur gen Iridovirus care prezintă interes pentru zoopatologie. Cuprinde virusuri cu tropism, pantrop, dar cu o mare afinitate pentru sistemul reticulo-histiocitar şi sistemul reticular endotelial. De asemenea prezintă afinităţi şi pentru limfocite pe care le distrug.

Dintre speciile mai importante amintim virusul pestei porcine africane, care produce la porc una dintre cele mai grave boli şi fără posibilităţi de tratament. De asemenea nu există posibilitate de prevenire a acestei boli prin vaccinare întru-cât virusul prezintă o pluralitate antigenă mare (există peste 20 de variante imunogene).

Grupa virusurilor cu ADN –acoperite

Familia Herpesviridae

Denumirea virusului a fost dată după virusurile izolate din leziunile herpetice. Această familie cuprinde virusuri de dimensiuni variabile 120-200 mm, de formă sferoidală. Genomul viral este ADN-dublucatenar, capsida virală este cu simetrie cubică iar la exterior este prezentă pericapsida. Herpesvirusurile prezintă tropism pentru epiteliile de acoperire (piele, mucoase) şi celula nervoasă. Fac parte din grupa virusurilor temperate. Există numeroase specii care produc îmbolnăviri la om şi animale.

Dintre acestea mai importante sunt:

  1. la om: virusul care produce herpesul labial (al buzelor) şi genital, apoi virusul varicelei şi virusul care produce Zona-Zoster(tropism pentru celula nervoasă).
  2. la animale:
  • virusul bolii Aujeszcky sau pseudoturbarea care afectează numeroase specii de animale (carnasiere, suine, taurine, ovine, etc). Boala se caracterizează prin tulburări nervoase şi prurit intens (excepţie la porc).
  • virusul bolii Marek neurolimfomatoza, cu tropism pentru organele limfopoietice şi nervii periferici. Această boală afectează galinaceele şi produce tulburări nervoase (paralizii) şi procese infiltrative, limfoide, tumorale în organe şi ţesuturi.
  • virusul care produce rinotraheita infecţioasă bovină (IBR) boală asemănătoare cu herpesul omului, cu erupţii herpetice pe bot, tulburări respiratorii, avorturi, infecţii genitale şi chiar meningo-encefalite la taurinele adulte.
  • virusul febrei catarale maligne caracterizată prin leziuni herpetice de tip necrotic cu sfacelări ale pielii botului.

Familia Poxviridae

Denumirea virusurilor aparţinătoare acestei familii provine de la termenul englezesc pock- pustulă. Cuprind virioni de dimensiuni mari, 300-450 nm, de formă ovală, ADN dublucatenar, capsida cu simetrie cubică iar la exterior prezintă pericapsida.

Din această familie amintim genul Orthopoxvirus care cuprinde specii de virusuri epiteliotrope ce produc variolele. Acest virus poate pătrunde într-un organism prin două modalităţi:

  • prin piele şi provoacă local numeroşi noduli cutanaţi;

  • pe cale aerogenă şi se multiplică în plămâni şi ganglionii aferenţi, apoi pătrund în sânge şi produc viremia primară cu localizări în piele şi mucoase unde produc viremia secundară cu un tablou clinic caracteristic (febră şi leziuni cutanate caracteristice, de la stadiul de eritem la cel de pustulă şi crustă). Uneori pot apărea forme grave hemoragice, cu sfârşit letal (vărsatul negru). Ca specii mai importante amintim: virusul variolic cabalin, virusul variolic bovin, ovin, caprin porcin, aviar, etc.

Grupa virusurilor cu ARN - nude

Familia Picornaviridae

Denumirea este dată de asemenea de dimensiunile mici ale acestor virusuri (gr. picos-mic) de aproximativ 25-3o nm. Virusurile au aspect sferic, cu genom viral de tip ARN-monocatenar iar capsida virală are simetrie cubică. Virusurile au tropism pentru ţesuturile de acoperire (epitelitrope), pentru ţesutul nervos (neutrotrope) sau mixt (entero-neutrotrop). Această familie cuprinde numeroase genuri dintre care amintim: genul Enterovirus, genul Rhinovirus.

Dintre speciile mai importante amintim:

  • virusul poliomelitei sau paraliziei infantile care pătrunde în organismul uman pe cale digestivă, se replică masiv în epiteliul intestinal fără a produce tulburări funcţionale majore, iar în continuare migrează în sistemul nervos unde produce leziuni grave de meningo-encefalită (tulburări de tip paralitic).

  • virusul febrei aftoase care îmbolnăveşte animalele cu unghia despicată dar şi oameni (antropozoonoză). Este o boală extrem de contagioasă şi se caracterizează prin erupţii veziculoase (afte) cu localizare pe mucoasa bucală, spaţii interdigitale şi la nivelul pielii glandei mamare.

Familia Reoviridae

Cuprinde virusuri cu dimensiuni cuprinse între 60-80nm. Au formă sferoidală, genom ARN-dublucaternar, capsida cu simetrie cubică şi lipsite de pericapsidă. Virusurile prezintă tropism diferenţiat unele sunt pneumo-entero-trope iar altele hematotrope.

Această familie cuprinde 3 genuri ( Reovirus, Rotovirus şi Orbivirus).

Ca specii mai importante amintim: virusul febrei catarale bovine (boala limbii albastre), virusul bursitei infecţioase aviare (boala de Gumboro), virusul peste ovine s. a.

Grupa virusurilor cu ARN-acoperite

Familia Togaviridae

Denumirea vine de la învelişul acestora (togo-manta) şi cuprinde virusuri cu dimensiuni cuprinse între 40-70 nm, de formă sferică, genom viral, ARN-monocatenar, capsidă virală cu simetrie cubică şi pericapsidă.

Virusurile aparţinătoare acestei familii au tropism pentru sistemul nervos epitelii de acoperire, endotelui vascular, mai ales în organe bogat vasularizate: pulmon, tub digestiv, piele, etc. Mai important este genul Pestivirus, cu specia virusul pestei porcine clasice, o boală foarte contagioasă cu grave tulburări digestive, respiratorii, cutanate şi nervoase (produce leziuni hemoragice).

Familia Retroviridae

Familia Retroviridae cuprinde virusuri de dimensiuni medii 80-100nm, de formă sferică, genom ARN –monocatenar, capsidă cu simetrie cubică şi învelite cu pericapsidă. Virusurile sunt hematrotrope oncogene şi fac parte din grupa virusurilor temperate astfel că bolile produse de ele sunt cu evoluţie îndelungată cronică.

Importante sunt genurile:

  • Oncornavirus
  • Lentivirus

Genul Oncornavirus –cuprinde specii care produc leucemiile la om şi leucozele la animale (mamifere şi păsări). În leucemii sunt afectate diferite elemente figurative din sânge care sub acţiunea virusului se înmulţesc exagerat şi ajung în circulaţie ca celele imature, nefuncţionale. La animale leucozele sunt considerate boli grave, incurabile şi acolo unde evoluează se lichidează întregul efectiv.

Genul Lentivirus cuprinde virusuri care produc la om şi animale boli cu evoluţie foarte lentă, majoritatea fiind mortale întru-cât este afectat sistemul imunocopetent anticorpoformator. Amintim la om virusul H. I. V. care produce sindromul de imunodeficienţă dobândită SIDA. Virusul are tropism pentru limfocite (sediul sintezei anticorpilor) pe care le distruge şi astfel este grav afectată capacitatea de apărare antimicrobiană a organismului bolnav. La animale există virusul care produce anemia infecţioasă la cabaline, virusul având tropism pentru globulele roşii, iar prin distrugerea lor provoacă o gravă anemie.

Familia Rabdoviridae

Denumirea vine de la aspectul virusului, de proiectil sau băţ (gr. rabdos-băţ). Cuprinde virusuri de dimensiuni medii 80-120 nm, de aspectul unor obuze sau beţe. Are genom ARN-monocatenar, capsida prezintă simetrie helicoidală, iar la exterior este prezentă pericapsida. Sunt în marea majoritate virusuri neurotrope dar există şi epiteliotrope.

Familia cuprinde mai multe genuri, dintre care amintim genul Lissavirus. Cel mai cunoscut virus din această familie este virusul rabic sau al turbării, o boală infecţioasă comună omului şi tuturor mamiferelor. Turbarea este întodeauna o boală mortală, iar transmiterea se face întodeauna prin muşcătură sau zgârietură a unui animal bolnav, saliva acestuia fiind infectată cu virus cu 7-11 zile înainte de apariţia primelor semne clinice

Familia Ortomixoviridae

Denumirea virusurilor derivă dela termenul mixo-mucus întru-cât aceste virusuri au tropism pentru secreţiile căilor respiratorii şi digestive. Sunt virusuri de dimensiunii medii (90-100nm) sferice sau filamentoase, cu genom ARN-monocatenar, capsidă helicoidală iar la exterior pericapsida.

Sunt virusuri mixotrofe cu modificare antigenică foarte frecventă(recombinări şi mutaţii genetice) apărând variante antigenice noi, diferite de cele iniţiale. Bolile produse de aceste virusuri poartă denumirea de gripă la om şi influenţe la animale (influenţa aviară-pestă aviară; influenţa calului, influenţa porcului şi altele.

Pin It

Back to Top