Principiile de bază a asigurărilor generale

Condiţiile pentru existenţa unui interes asigurabil pentru asigurarea bunurilor

O cerinţă de bază pentru existenţa oricărui contract de asigurare este interesul asigurabil. Dacă pentru un contract de asigurare nu există interes asigurabil, acesta nu va fi valid din punct de vedere juridic. O persoană are interes asigurabil dacă producerea unui eveniment asigurabil poate cauza o pierdere financiară sau un prejudiciu persoanei respective.

În cazul asigurării de bunuri, prin interes asigurabil se înţelege valoarea pecuniară a bunului, expusă pierderii, sau valoarea patrimonială ce poate fi pierdută de asigurat sau beneficiar, ca urmare a producerii evenimentului asigurat.

Condiţiile esenţiale pentru existenţa unui interes asigurabil sunt:

• În cazul pierderii sau degradării bunului, asiguratul să sufere o daună, ce poate fi evaluată în bani;
• Bunul menţionat să constituie obiectul asigurării;
• Asiguratul să aibă un interes patrimonial cu privire la bunul asigurat; altfel spus, asiguratul să aibă o relaţie directă, recunoscută legal, cu obiectul asigurării, astfel încît să aibă de suferit în urma distrugerii acestuia.

Regula generală în asigurările de bunuri este ca interesul asigurabil să existe atît în momentul încheierii asigurării, cît şi în momentul producerii riscului asigurat. De regulă, interesul asigurabil decurge din statutul de proprietar al persoanei care doreşte să se asigure. Însă, în afara proprietarului bunului, mai există şi alte persoane care pot avea interes asigurabil, în situaţii cum ar fi:

• Proprietate în comun: o persoană care deţine în comun cu una sau mai multe persoane un bun sau o clădire are dreptul de a asigura bunul sau clădirea respectivă la întreaga valoare.
• Proprietate ipotecată: în cazul unui contract de ipotecă, ambele părţi au interes asigurabil, de obicei în astfel de cazuri se încheie o asigurare în numele ambelor părţi.
• Proprietate închiriată: chiriaşul nu este obligat să încheie un contract de asigurare, dar dacă o face, el o încheie în numele şi în folosul proprietarului, neputînd pretinde încasarea despăgubirii în urma producerii unui risc asigurat, ci doar să pretindă proprietarului restituirea primelor de asigurare.
• Asiguratul să facă parte din familia proprietarului: persoanele din familia proprietarului pot utiliza obiectul asigurării, ceea ce determină existenţa unui interes asigurabil al acestora faţă de bunul respectiv.

Principiile protecţiei asigurărilor proprietăţii

La baza asigurărilor stau următoarele principii:

• universalitatea asigurărilor , care constă în aceea că persoanele şi bunurile se asigură împotriva mai multor riscuri, cu plata aceloraş prime de asigurare;
• integralitatea asigurărilor , adică nivelul despăgubirilor se determină cât mai aproape de valoarea reală a bunurilor asigurate, pentru ca aceste despăgubiri să permită refacerea bunurilor avariate sau distruse;
• realitatea asigurărilor , care constă în faptul că asigurările de persoane şi de bunuri au la bază date reale, nu fictive, temeinic verificate în prealabil;
• asigurătorul plăteşte despăgubirea şi sumele asigurate numai pentru bunurile, persoanele şi riscurile cuprinse în asigurare;
• mutualitatea asigurărilor , care presupune existenţa unei comunităţi de risc, ceea ce înseamnă că asiguraţii ameninţaţi de aceleaşi riscuri particită, cu primele de asigurare pe care le plătesc, la constituirea fondului de asigurare cu care se apără interesele lor comune. Despăgubirile şi sumele asigurate se acordă numai asiguraţilor care au suferit daune sau care au fost afectaţi ca urmare a producerii riscurilor asigurate;
• realizarea unei eficienţe economico-sociale ridicate În domeniul asigurărilor potrivit cerinţelor gestiunii economico-financiare este necesar de a realiza şi aprecia eficienţa activităţii de asigurare. Activitatea de asigurări trebuie astfel organizată, condusă şi realizată încât să corestundă unor cerinţe reale ale societăţii, să contribuie la desfăşurarea normală a procesului reproducţiei sociale, a vieţii spirituale, la creşterea produsului naţional brut, a avuţiei naţionale.

Condiţiile generale şi speciale ale asigurării facultative ale bunurilor

Condiţiile generale de asigurare facultativă a bunurilor sunt elaborate de fiecare companie de asigurare ce are licenţa eliberată de Camera de Licenţiere din R Moldova de a presta aceste tipuri de asigurare. Condiţiile generale de asigurare determină conţinutul de bază, precum şi modul de încheiere şi executare a contractelor de asigurare facultativă a tipurilor şi grupelor de bunuri, expuse la riscuri şi pagube.

Asigurătorul garantează, în baza condiţiilor generale, persoanelor domiciliaţi pe teritoriul Republicii Moldova şi peste hotarele ei, protecţie de asigurare pentru cazurile de deteriorare sau pierdere deplină (distrugere a bunurilor), survenite în perioada de valabilitate a contractului de asigurare în urma producerii oricărui din riscurile de asigurare enumerate în contract.

În condiţiile generale de asigurare facultativă a bunurilor cetăţenilor sunt prezentate de obicei:

• obiectul asigurării;
• cazurile de asigurare şi tipurile de riscuri;
• locul de asigurare;
• suma de asigurare;
• modalitatea de încheiere a contractului de asigurare;
• termenele asigurării;
• calculul si plata primei de asigurare;
• obligaţiile părţilor;
• modalitatea de întocmire a actelor de constatare a pagubei.Stabilirea mărimii şi plăţii despăgubirii de asigurare.

Obiectul asigurării

Obiectul asigurarii reprezinta totalitatea bunurilor ce pot fi cuprinse in asigurare de catre asiguratori.

Nu pot fi cuprinse în asigurare în baza condiţiilor generale bunurile:

Aflate:

• în locuri declarate oficial zone de calamitate naturală;
• în stare avariată;
• în încăperile auxiliare şi anexe de uz colectiv(coridoare comune, şoproane, uscătorii etc.).

Bunurile, aflate în încăperile susmenţionate, pot fi cuprinse în asigurare numai în baza unui contract separat, prin achitarea unei prime de asigurare suplimentare.

• Cele expuse demolării sau reparaţiei capitale, precum şi cele cu uzura de peste 60% faţă de valoarea efectivă atestată în stare nouă la data încheierii contractului.
• Plante decorative şi de cameră.
• Bani în valută naţională şi străină, hîrtii de valoare, documente, manuscrise, planuri, fotografii, metale preţioase, pietre preţioase şi semipreţioase în stare de materie minerala, cu excepţia colecţiilor care pot fi asigurate în baza unui contract special.
• Maşini-unelte, utilaj, instrumente, motoare, motoare electrice şi alte bunuri utilizate în confecţionarea articolelor şi a altor mărfuri, precum şi în activitatea individuală de prestare a oricărui tip de lucrări.
• Mărfuri de larg consum, materiale şi alte obiecte procurate sau confecţionate în scopul realizării lor ulterioare.
• Producţia agricolă, vinicolă, pomicolă şi animalieră, cultivată în gospodărire şi destinată realizării, inclusiv prin intermediul organizaţiilor specializate.
• Toate mijloacele de transport cu acţionare mecanică, bărci, şalupe, iahturi.

Cazurile de asigurare şi tipurile de riscuri

Asigurătorul se obligă în baza contractului de asigurare să compenseze, în limitele sumei de asigurare, paguba cauzată prin deteriorarea, distrugerea deplină sau pierderea bunurilor asigurate, în rezultatul producerii următoarelor tipuri de riscuri:

• incendiu
• deteriorare
• inundaţie
• acţiuni ilegale ale terţilor

La solicitarea asiguratului, contractul de asigurare poate fi încheiat atât pe întreg pachetul de riscuri, cît şi pe o anumită sau mai multe grupe de riscuri aparte.

Locul de asigurare

Conform condiţiilor generale de asigurare, locul de asigurare reprezintă teritoriul cuprins în protecţia de asigurare, conform condiţiilor contractului de asigurare. Bunurile se consideră asigurate numai pe adresa indicată în poliţa de asigurare (cu excepţia contractelor de asigurare a bunurilor personale). În caz de scoatere a bunurilor asigurate din locul de asigurare, protecţia de asigurare se suspendă. În caz că Asiguratul îşi schimbă locul de trai, contractul de asigurare va rămîne în vigoare, cu condiţia că asigurătorul a fost informat despre aceasta anticipat, însă nu mai tîrziu de ziua permutării propriu-zis.

Suma de asigurare

Suma de asigurare aferentă contractului de asigurare este stabilită prin acordul părţilor în limitele valorii reale a bunurilor. Valoarea reală a bunurilor se stabileşte în baza valorii lor în stare nouă estimate la data încheierii contractului, cu reţinerea uzurii.

În cazul cînd părţile întîmpină divergenţe în stabilirea sumei de asigurare, pe motivul majorării ei, asigurătorul are dreptul să refuze încheierea contractului de asigurare, iar în cazul încheierii contractului pe o sumă evident majorată, despăgubirea de asigurare se fixează în limitele valorii reale a bunurilor.

În perioada de valabilitate a contractului de asigurare, asiguratului are dreptul de a majora suma de asigurare pentru perioada rămasă pînă la expirarea contractului, însă în limitele valorii reale şi cu condiţia, că în ziua încheierii contractului suplimentar de asigurare nu s-a produs riscul indicat în contract.

În baza contractului de asigurare, asigurătorul poartă răspundere în proporţia pagubei reale şi în limitele sumei de asigurare stipulate, integral sau pentru fiecare obiect de asigurare în parte.

Modalitatea încheierii contractului de asigurare. Termenele asigurării.

Contractul de asigurare se încheie în baza cererii asiguratului depuse în scris, în care este obligat să comunice toate circumstanţele cunoscute ce ar influenţa producerea riscului asigurat, acesta avînd o însemnătate esenţială în stabilirea gradului de risc pentru bunurile luate în asigurare. Tăinuirea sau comunicarea de către asigurat a unor date şi circumstanţe false despre bunurile asigurate îi acordă asigurătorului dreptul de a anula contractul.

Contractul de asigurare se consideră încheiat după perfectarea, semnarea de către părţi şi achitarea primei de asigurare de către asigurat.

Calculul şi plata primei de asigurare

Conform condiţiilor generale de asigurare prima de asigurare trebuie plătită pînă la începerea asigurării, dacă acordul părţilor nu prevede altceva. Calculul primei de asigurare contractuale se efectuează în conformitate cu taxele tarifare stabilite de condiţiile speciale, prin aplicarea coeficientului de risc, în funcţie de tipul de bunuri şi riscuri de asigurare.

În caz de încheiere a contractului de asigurare pe termen de un an, calculul primei de asigurare se efectuează după Formula 1:

P _a = S _a x T _t /100 (1)

în care P_a – prima contractuală de asigurare;

S_a – suma contractuală de asigurare;

T_t – taxa tarifară în % faţă de suma asigurată;

În cazul de încheiere a contractului de asigurare pe termen mai mic de un an, calculul primei de asigurare se efectuează după Formula 2:

P _s = P _a x C (2)

în care P_s – prima de asigurare a contractului pe termen scurt

P_a – prima anuală de asigurare (se determină prin formula 1)

C – coeficientul care determină termenul de valabilitate în luni depline (se stabileşte după tabela nr.1), luna neîmplinită considerîdu-se ca deplină.

Tabela Nr. 1 Coeficienţii pentru contractele de asigurare pe termen scurt.

În cazul de reperfectare a contractelor valabile în legătură cu majorarea sumei de asigurare pentru perioada rămasă pînă la expirarea termenului de valabilitate, prima de asigurare pe contractele reperfectate se stabileşte după Formula 3:

P _a = (P _n – P _v ) x C (3)

în care P_a – prima de asigurare pe contractul reperfectat;

P_n – prima de asigurare pe contractul nou încheiat;

P_c – prima de asigurare pe contractul încheiat anterior(în vigoare);

C – coeficientul, corespunzător numărului de luni, rămase până la expirarea contractului de asigurare, totodată, luna neîmplinită considerîdu-se ca deplină (se stabileşte conform tabelului de mai sus).

Prima de asigurare aferentă contractului de asigurare, încheiat pe termen scurt, trebuie plătită în mod unic, în numerar.

La încheierea contractului de asigurare pe termen de 12 luni, asiguratului i se acordă dreptul de a plăti prima de asigurare în mod unic sau în rate, prima rată constituind 50% din suma totală a primei de asigurare contractuale. Celelalte 50% din prima de asigurare trebuie plătită în decursul a patru luni de la data intrării contractului de asigurare în vigoare.

Dacă pînă la expirarea termenului de 4 luni de plată primei de asigurare se va produce cazul de asigurare, atunci despăgubirea de asigurare se plăteşte în proporţia pagubei reale, în limitele sumei de asigurare contractuale, prin reţinerea din ea a părţii restante din prima de asigurare. În caz că asiguratul nu-şi onorează obligaţia de a achita datoria în decurs de patru luni, contractul de asigurare se consideră suspendat din ziua ulterioara datei în care a expirat termenul de plată, indiferent de soldul sumei datorate.

Contractul de asigurare intră în vigoare:

• în cazul plăţii primei de asigurare ( primei cote din prima de asigurare) în numerar de la ora 00.00 a zilei ulterioare datei de perfectare a lui;
• în caz de reînnoire a contractului de asigurare cu condiţia achitării a primei de asigurare pînă la expirarea termenului de valabilitate a contractului anterior - concomitent cu expirarea acestui termen, iar dacă plata a operata după expirarea termenului de valabilitate a acestui contract, insa nu mai tîrziu de 30 de zile.
• în caz de reperfectare a contractului de asigurare în legatură cu majorarea sumei de asigurare şi stabilirea contractelor suspendate - da la ora 00.00 a zilei ulterioare datei de achitare a primei de suplimentare de asigurare sau de achitare a datoriei precum şi de plata penalităţii.

Obligaţiile părţilor

Obligaţiunile de bază a asiguratului se pot menţiona:

• informarea asigurătorului despre schimbările survenite, care au o însemnătate esenţială în stabilirea gradului de risc şi care diferă de cele expuse în cererea de asigurare;
• ă garanteze întreţinerea corespunzătoare a bunurilor ce au fost asigurate;
• să plătească prima de asigurare.

O mare atenţie trebuie de acordat la obigaţiile asiguratului cînd a survenit cazul de asigurare. La survenirea cazului de asigurare asiguratul e obligat:

• să întreprindă toate măsurile pentru a reduce mărimea pagubei;
• să depună o cerere scrisă vizînd plata despăgubirii de asigurare;
• să furnizese asigurătorului toată informaţia necesară despre paguba produsă, procesele-verbale întocmite de către organele respective, precum şi alte documente necesare pentru identificarea cazului de asigurare şi stabilirii mărimii pagubei.

La rîndul său asigurătorul este obligat :

• să păstreze în taină şi să nu divulge informaţiile pervenite la încheierea şi executarea contractului de asigurare;
• să respecte condiţiile indicate în contractul de asigurare;
• în limitele a 24 de ore după primirea declaraţiei vizînd producerea cazului de asigurare, să trimită, la locul şi timpul coordonat cu asiguratul, reprezentantul sau pentru cercetarea bunului deteriorat;
• să întocmească calculul pagubei, să stabilească suma despăgubirii de asigurare şi să garanteze plata ei la timp.

Condiţiile speciale de asigurare facultativă, de obicei, sînt elaborate pe fiecare grupă de bunuri, unde se indică modul de încheiere şi executare a contractelor de asigurare pe fiecare grupă în parte.

Deci, deosebim condiţii speciale de asigurare facultativă a:

• bunurilor casnice;
• bunurilor personale;
• construcţiilor;
• apartamentelor;
• apartamentelor şi caselor de locuit în caz de reparaţie;
• animalelor la preţuri contractuale.

Modalitatea de întocmire a actelor de constatare a pagubei. Determinarea mărimii pagubei şi plata despăgubiri de asigurare

Pagubă se consideră:

• în caz de distrugere totală sau răpire a bunurilor – despăgubirea este egală cu Suma asigurată;
• în caz de deteriorare parţială a bunurilor – despăgubirea se calculă diferit în dependenţă de pagubă.

Dacă obiectul deteriorat poate fi readus prin reparaţie în stare bună de utilizare după destinaţie, atunci pagubă sunt considerate cheltuielile pentru reparaţie, în limitele valorii lui la data producerii evenimentului asigurat.

Calculul şi plata despăgubirii de asigurare pe asigurările bunurilor .

Etapele de efectuare a lucrărilor de stabilire a pagubei şi de achitare a despăgubirii sînt aceleaşi şi includ:

• Stabilirea faptului de distrugere sau deteriorare a bunurilor;
• Determinarea cauzei care a dus la deteriorare şi verificarea dacă riscul produs este cuprins în asigurare;
• Dacă contractul de asigurare este valabil la data producerii riscului;
• Stabilire obiectelor ce au fost afectate şi apartenenţa bunurilor asigurate;
• Calculul sumei pagubei şi a despăgubirii de asigurare.

Despăgubirea de asigurare este suma pe care asigurătorul o plăteşte asiguratului pentru refacerea bunului distrus de un risc asigurat. Cuantumul despăgubirii de asigurare depinde de mărimea pagubei şi nu poate depăşi suma asigurată. Despăgubirea de asigurare se stabileşte în funcţie de răspunderea pe care şi-a asumat-o asigurătorul şi care poate fi: răspundere proporţională, răspundere după primul risc şi răspundere limitată.