Geoeconomia

Subdezvoltare , Lumea a Treia - Conceptul de Lumea a Treia a avut, la inceput, o conotaţie politică, ce exprima nealinierea ţărilor la nici unul dintre cele două blocuri militare (Lumea I - cea capitalistă - NATO - şi Lumea a II-a - cea comunistă - Tratatul de la Varşovia) , ţări subdezvoltate sau in dezvoltare, "Sud", "periferie", reprezintă noţiuni ce incearcă să cuprindă in cat mai puţine cuvinte o stare de fapt: un decalaj imens atat intre lumi diferite cat şi in cadrul aceleiaşi lumi.

In economia contemporană, mondializarea a devenit un fenomen evident. Faptul că un produs purtand aceeaşi marcă este fabricat in mai multe ţări sau că in consiliile de administraţie ale multora dintre cele mai mari firme pot fi găsiţi membri de naţionalităţi diferite nu mai constituie o excepţie. Nu mai este o excepţie nici faptul că o grevă la o intreprindere a lui General Motors din Brazilia declanşează o mişcare de solidarizare in uzinele aceleiaşi firme situate in puncte cardinale opuse, in Australia sau in Anglia.

Noţiuni şi tendinţe de regionalizare economică.

In literatura economică şi geografică se utilizează astfel de noţiuni apropiate intre ele ca „raion” şi „regiune”. Noţiunea de „raion” a fost utilizat mai mult in literatura ştiinţifică rusă din sec. XIX in sens de raion agricol. Sub noţiunea de „raion” se subinţelege o complexitate de elemente ( naturale, economice ) a unui anumit teritoriu, care il deosebeşte de alt teritoriu din apropiere. Insă in prezent termenul de raion tot mai mult este inlocuit cu termenul de regiune, care are o semnificaţie cu mult mai largă şi se utilizează pentru a evidenţia nu numai teritorii din cadrul ţării, dar şi spaţii cu mult mai mari, care pot cuprinde chiar intregi continente, sau unele părţi ale lor.

Conţinutul geoeconomic al zonelor economice libere ( ZEL) şi clasificarea lor.

La etapa contemporană de dezvoltare un rol deosebit il capătă procesul de integrare economică, multe state işi deschid economiile naţionale şi mizează să pătrundă pe piaţa mondială, să-şi intensifice activitatea relaţiilor economice externe şi să ocupe o nişă in diviziunea internaţională a muncii. Legăturile stranse cu lumea externă conduc la apariţia unor forme avansate de organizare a spaţiului geoeconomic, ca urmare statul iese la un nivel calitativ nou de dezvoltare.

Economiile naţionale reprezintă, incă, una dintre cele mai importante categorii de actori din economia mondială., atat sub aspectul funcţionării lor ca entităţi, cat şi sub aspectul interacţiunilor dintre ele sau cu ceilalţi actori.

In consecinţă, studierea lor reprezintă una dintre temele de cercetare fundamentale ale economiei mondiale. Pornind de la această constatare, am considerat necesar să prezentăm in acest capitol reperele medodologice de analiză ale oricărei economii naţionale, pe baza cărora pot fi evidenţiate caracteristicile majore ale lor, cele care definesc specificitatea fiecăruia, ca sistem economic unic, dar şi prin comparaţie cu altele.

Back to Top