Moneda si Credit

Politica economică a oricărui stat modern cuprinde mai multe politici, fiecare avînd un rol bine determinat în contribuirea la creşterea economică şi asigurarea bunăstării populaţiei. Alături de aceste politici, cum ar fi politica bugetară, comercială, a preţurilor, financiară şi valutară, o importanţă deosebită îi revine politicii monetare şi de credit, care prin intermediul instrumentelor şi pîrghiilor sale exercită o influenţă deosebită asupra cursului vieţii economice.

În condiţiile cînd legătura între semnele valorice şi aur practic nu există, devine inevitabilă apariţia dereglărilor în funcţionarea legilor circulaţiei monetare. Devalorizarea banilor de hîrtie, datorată unei emisii băneşti excesive (drept urmare a ignorării legităţilor circulaţiei monetare), poartă denumirea de inflaţie. Provenienţa latină – inflaţio (umflare).

Moneda, valoarea de schimb, valoarea de întrebuinţare, echivalent general, moneda metalică, moneda de hîrtie, titlurile de credit, cambia, biletul la ordin, cecul, biletul de bancă, moneda electronică, teoria raţionalistă, teoria evoluţionistă, divizarea muncii.

Inventarea banilor a fost una din cele mai mari realizări ale civilizaţiei umane. Ei au apărut stihinic şi, pe parcursul dezvoltării producţiei de mărfuri, au suferit numeroase modificări.

Modificările principiilor conceptuale de bază ale teoriilor monetare sunt determinate de condiţiile social-economice şi politice din fiecare ţară, într-o etapă sau alta a dezvoltării sale. Totodată, însă, premisele metodologice fundamentale ale acestor teorii au o singură tendinţă - orientarea lor spre elaborarea recomandărilor practice privind perfecţionarea politicii economice, ce trebuie să fie adecvată situaţiilor concrete şi fazelor ciclului economic sau specificului economiei tranzitorii.

Tipuri de sisteme băneşti

Sistemul monetar, privit ca o corelaţie dialectică între formele şi funcţiile componentelor sale în cadrul procesului circulaţiei băneşti, a luat naştere istoriceşte o dată cu consolidarea statalităţii diferitelor ţări ale lumii în secolele XVI-XVII, deşi unele elemente ale acestui sistem apăruseră mult mai înainte.

Pe măsură ce se consolidau modul capitalist de producţie, se formau pieţele monetare şi se cristalizau premisele obiective pentru introducerea reglementării de stat a circulaţiei băneşti, fiecare ţară a început să determine pe cale legislativă, formele, condiţiile şi mecanismul funcţionării sistemelor sale băneşti.

Back to Top