Expertiza Merceologica
Calitatea nu poate fi asigurată numai prin verificare. Ori cât de strictă, verificarea conduce numai la separarea produselor bune de cele care nu îndeplinesc condiţiile de calitate. Controlul în sine al loturilor de produse nu îmbunătăţeşte calitatea unui produs, cu atât mai mult cu cât deficienţele care se depistează se pot datora problemelor din fabricaţie, dar şi lipsurilor din proiectare, aprovizionare, desfacere, transport etc. În realizarea produselor de calitate trebuie implicată deci întreaga organizaţie producătoare.
Definirea expertizei şi locul expertizei calităţii mărfurilor
Relaţiile, uneori conflictuale, dintre partenerii din diverse domenii şi problemele complexe pe care organele judiciare le au de soluţionat obligă partenerii şi în special organele judiciare la consultarea specialiştilor şi la mijloacele de probă oferite de aceştia pentru stabilirea adevărului. Cu alte cuvinte se apelează la expert şi expertiză.
Admiterea şi dispunerea expertizei este atributul organului judiciar pentru expertiza judiciară şi al unui organ administrativ pentru expertiza extrajudiciară. Pentru ca expertiza să fie admisibilă ca mijloc de probă, aceasta trebuie să fie necesară, adică să existe necesitatea consultării unui specialist pentru dovedirea unor împrejurări şi, pe de altă parte, expertiza trebuie să fie concludentă, adică să poată elucida anumite împrejurări care să uşureze soluţionarea corectă a cauzei.
Prin controlul calităţii se înţelege un sistem de activităţi coordonate pentru preîntâmpinarea ca, datorită condiţiilor din procesul de producţie, un produs să se abată de la performanţele aşteptate de către beneficiar. Un mod de realizare a controlului calităţii îl constituie inspecţia. Inspecţia este acţiunea prin care un produs se compară cu specificaţiile acceptate pentru acel produs. Procedeele de inspecţie sunt diverse, de la cele vizuale şi dimensionale, până la măsurători cu echipamente standardizate sau speciale de încercări.
Fiabilitatea (reliability) este probabilitatea ca un produs să îşi îndeplinească fără defectări funcţiile sale specifice într-o anumită perioadă de timp, într-un ansamblu de condiţii de funcţionare dinainte precizate. Conceptul de fiabilitate este cunoscut de foarte mult timp, dar termenul este ceva mai recent, înlocuindu-l pe cel vechi de “siguranţă în funcţionare”. Fiabilitatea este o caracteristică a produselor de lungă folosinţă.