Comert

Mărimea şi calitatea activităţii precum şi modul de utilizare a resurselor economice de către agenţii comerciali se concretizează într-un ansamblu de rezultate economico-financiare care definesc eficienţa activităţii comerciale. Ea constituie principiul fundamental al existenţei şi prosperităţii oricărei firme comerciale şi, pe un plan mai larg, condiţia integrării comerţului în cerinţele unei economii moderne.

În practica social-economică, în relaţiile de piaţă se întâlnesc şi se confruntă o multitudine de forme ale structurii organizaţionale, de tipuri sub care există şi se manifestă firmele comerciale.

Ansamblul tipologic al firmelor comerciale apare ca o expresie a cercetării şi analizei firmelor prezente pe piaţă prin intermediul a diverse criterii şi unghiuri de abordare.

Realizarea cu eficienţă superioară de către societăţile comerciale a obiectivelor lor economice este condiţionată de folosirea raţională a personalului, adică de creare a unui raport între dinamica vânzărilor şi dinamica personalului care să ducă la creşterea productivităţii muncii şi la economisirea cheltuielilor cu forţa de muncă.

Personalul ocupat în comerţ deţine o pondere importantă şi în creştere în totalul populaţiei active din ţările cu economie dezvoltată, datorită sporirii masei de bunuri aduse pe piaţă, a ridicării nivelului servirii comerciale şi a schimbării însăşi a locului comerţului în economia naţională.

Eficienţa cu care este cheltuită munca în comerţ, reflectată de numărul de personal folosit, activitatea economică şi cheltuielile efectuate pentru remunerarea muncii, depinde de productivitatea muncii, considerată unul din indicatorii calitativi ai activităţii comerciale.