Comert

Agenţii economici utilizează pentru desfăşurarea activităţii comerciale un important potenţial de forţă de muncă denumit resursele umane ale comerţului. Conceptul nu trebuie privit însă simplist, reducînd munca doar la condiţia de factor de producţie, depersonalizat.

Societăţile comerciale folosesc în activitatea lor, pe lîngă baza tehnico- materială şi personal comercial, un important volum de mijloace băneşti, pentru înfăptuirea circuitului economic bani-marfă-bani din cadrul schimbului, precum şi a celorlalte relaţii băneşti ale societăţilor comerciale cu mediul extern. Aceste resurse băneşti sunt denumite generic resursele financiare ale comerţului, iar relaţiile de constituire şi utilizare a lor formează sfera finanţelor comerţului.

Utilizarea lor raţională, prin încorporarea în valori lucrative şi prin mărirea numărului de circuite la care ele participă în cursul unei perioade, determină creşterea activităţii economice şi sporirea eficienţei capitalului comercial.

esursele financiare sunt o componentă a patrimoniului societăţilor comerciale. Acesta reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor ce pot fi exprimate în bani, aparţinînd unei persoane fizice şi juridice, ale cărei nevoi sunt destinate să le satisfacă, precum şi bunurile la care se referă.

Patrimoniul este evidenţiat în bilanţul contabil al societăţii comerciale sub formă de mijloace economice (stocuri de valori) în activ şi surse de constituire a lor în pasiv.

Resursele financiare ale comerţului se află într-un raport de interdependenţă cu volumul activităţii comerciale; pe de o parte, mărimea şi structura lor depind de amploarea relaţiilor de schimb bani-marfă-bani pe care le mijlocesc, iar, pe de altă parte, prin numărul de rotaţii pe care îl realizează într-o perioadă de timp ele determină mărimea activităţii comerciale.

Dimensionarea resurselor financiare, concretizată în mărimea capitalului bănesc utilizat de societăţile comerciale, este organic legat de politica financiară a fiecărei societăţi, adică de obiectivele pe care şi le propune, şi anume:

Capitalul comercial are faţă de alte forme de existenţă a capitalului (industrial, agrar, bancar) anumite particularităţi, care se reflectă în politica financiara a agenţilor comerciali cu privire la formarea, dimensionarea şi utilizarea resurselor financiare.