Finante Publice

Activitatea societăţii omeneşti se infăţişează ca un complex de acţiuni şi relaţii pe care le promovează participanţii, adică subiecţii acestei activităţi, respectiv indivizii, grupurile de indivizi sau instituţiile ce-i reprezintă in ansamblul lor sau pe comunităţi definite după diferite criterii.

Această activitate se concretizează in procese formative (fabricarea unui bun, culegerea unei informaţii, efectuarea unui serviciu, crearea unei opere de artă sau ştiinţifice etc.) şi in fluxuri de transfer exprimand, in general, dorinţa fiecărui participant de a-şi satisface nevoile de consum, de a-şi asigura şi imbunătăţi existenţa.

Echilibrul financiar este opozabil atat indivizilor şi firmelor, cat şi entităţilor economico-sociale de factură micro sau macro, precum comunităţile locale, statul, economia in ansamblul ei. Echilibrul financiar apare in legătură atat cu finanţele publice, cat şi cu cele private.

Echilibrul financiar se defineşte ca fiind acea stare căreia ii este caracteristică, pentru subiectul de referinţă, corelarea stocurilor de mijloace (utilizări) cu cele de resurse şi/sau a fluxurilor băneşti de intrare cu cele de ieşire, atat in timp, cat şi din punct de vedere al cuantumului (dimensiunii, volumului) acestora.

Cheltuielile publice sunt un concept financiar al cărui conţinut il reprezintă exprimarea in formă bănească a relaţiilor economico-sociale apărute intre stat (pe de o parte) şi persoane fizice şi juridice (pe de altă parte) cu ocazia folosirii resurselor financiare ale statului şi in scopul exercitării funcţiilor şi atribuţiilor acestuia.

Conceptul de cheltuieli publice este legat de indeplinirea funcţiei de alocare a finanţelor publice şi anume de componenta ei privind repartizarea şi utilizarea resurselor financiare ale statului. In sfera de cuprindere a acestor cheltuieli se includ, după criteriul instituţiei care le efectuează:

Principalele categorii de cheltuieli publice includ cheltuieli privind: acţiuni social-culturale, asigurările sociale, asigurările sociale pentru sănătate, acţiuni economice şi servicii publice (generale, apărare, siguranţă naţională, ordine publică).

Cheltuieli publice pentru acţiuni social-culturale

In epoca contemporană (după 1950), efectuarea acestor cheltuieli se bazează pe concepţia „statului bunăstării” (welfare state), ale cărui principii sunt:

Veniturile publice includ resursele financiare ale administraţiei de stat, ale asigurărilor sociale de stat şi ale instituţiilor publice cu caracter autonom. Dimensiunea şi structura lor depind de un complex de factori, in care se includ:

  • factori economici, concretizaţi in produsul intern brut şi dinamica sa;
  • factori monetari, de tipul masă monetară, credit, dobandă, concretizaţi in preţ şi evoluţia sa;
  • factori sociali, respectiv educaţionali, culturali, de sănătate ş.a.;
  • factori demografici, concretizaţi in numărul şi structura populaţiei şi care determină numărul contribuabilor;
  • factori politici şi militari;
  • factori financiari, care se concretizează in dimensiunea cheltuielilor publice.

Back to Top