Merceologia mărfurilor alimentare

Ouăle sunt alimente valoroase din punct de vedere nutritiv. Sunt folosite ca atare pentru consum sau în industrie, la fabricarea pastelor făinoase, a produselor de patiserie, în obţinerea maionezelor, a prafului de ouă etc.

Alcoolul de fermentaţie se poate obţine prin procese de fermentaţie şi prin procese chimice. Ca materii prime la noi în ţară se folosesc:

• materii prime amidonoase – cartofi, cereale, ce suferă procese hidrotermice, apoi enzimatice, cu obţinerea de plămezi dulci ce sunt apoi supuse fermentaţiei alcoolice;
• materii prime zaharoase – melasa (din sfeclă, trestie de zahăr ).

Producerea industrială a drojdiei la nivel mondial depăşeşte 1,8 milioane tone/an din care drojdia de panificaţie are cea mai mare pondere. În industria panificaţiei se utilizează sub formă de drojdie comprimată (presată) sau sub formă de drojdie uscată activă (ADY).

Vinul , produsul finit al fermentaţiei mustului de struguri, conţine peste 500 de componente responsabile pentru aromă şi gust, din care majoritatea rezultă în urma activităţii drojdiilor fermentative.

Diversitatea sortimentelor de vinuri este dependentă de compoziţia şi caracteristica soiurilor de struguri, de calitatea şi cantitatea microorganismelor care acţionează în must şi de factorii tehnologici, de dirijare a activităţii microorganismelor de interes.

Obţinerea berii este unul din cele mai vechi procese biotehnologice care folosesc drojdiile pentru a transforma glucidele fermentescibile în alcool etilic şi dioxid de carbon. Primele date privind microbiologia berii sunt descrise de Louis Pasteur în 1876, în cartea “Etudes sur la biere”. Drojdia de bere aparţine grupei ascosporogene, familia Saccharomycetaceae, genul Saccharomyces.

Acest gen se distinge prin următoarele caractere: