alimentatia sanatoasa

  • În organismul uman, apa constituie mai mult de 75% din greutatea totala, restul fiind alcatuit din compusi organici si anorganici. Grasimile, inclusiv trigliceridele, fosfolipidele, steroizii etc., constituie majoritatea acestor compusi, adica aproximativ 15% din greutatea corpului, ceea ce înseamna 10-15 kg la o persoana de 70-75 kg.

  • Zilnic, populatia globului creste cu 230.000 de suflete; în fiecare zi, 230.000 de guri în plus care cer hrana.

    În anul 1800, populatia globului atingea cifra de 1 miliard. La începutul secolului XX, planeta noastra avea un miliard sase sute de milioane de locuitori. Acum, suntem peste 6 miliarde. si 98% din cresterea populatiei globului are loc în tarile sarace si în curs de dezvoltare. Care va fi hrana pentru mileniul al treilea? Carnea sau cerealele?

  • În ultimii 30 de ani, în unele tari apusene, mortalitatea prin boli cardiovasculare a scazut, în timp ce, în tarile în curs de dezvoltare, s-a observat o crestere substantiala. În deceniile viitoare, morbiditatea prematura si mortalitatea prin afectiuni cardiovasculare se va dubla, si 80% dintre victime vor fi în tarile în curs de dezvoltare.

    Cu exceptia unor tari situate în sudul Saharei, toate regiunile globului prezinta o crestere marcanta a mortalitatii prin infarct miocardic. Între anii 1990 si 2000, rata infarctelor, în tarile care au apartinut lagarului socialist, a crescut cu 32% la barbati si cu 18% la femei.

  • Indicele glicemic e un indicator al vitezei de resorbtie sau de absorbtie a glucidelor consumate, viteza care determina într-o mare masura valorile glicemiei postprandiale, adica valorile zaharului în sange între doua mese.

    Indicele glicemic se refera la cresterea concentratiei glucozei sanguine, la trei ore dupa ingestia unui aliment continand 50 g de glucide absorbabile. Alimentul de referinta ales este painea alba, care se considera ca are indicele 100.

  • În Europa continentala si în Anglia, cea mai întalnita forma de afectiune prionica este boala Creutzfeldt-Jakob. S-a constatat ca bolile legate de prioni se pot transmite si de la om la om. Acest fapt s-a descoperit din cercetarile efectuate asupra unei populatii din Noua Guinee, care practica mai înainte canibalismul. Pentru a-i cinsti pe cei decedati, copiii mancau creierul parintilor si multi dintre ei au contractat o boala asemanatoare cu boala Creutzfeldt-Jakob, numita kuru, care în limba bastinasilor înseamna „tremurat”. Uneori, pentru dezvoltarea bolii, treceau decenii, pana la 30 de ani.

  • Multi considera ca înlocuitorii de zahar constituie o alternativa buna, care sa se foloseasca pentru orice, începand cu bauturile si terminand cu prajiturile si bomboanele, deoarece nu contin calorii, deci nu îngrasa. Lumea consuma aceste articole, crezand ca sunt eficace, deoarece sunt sarace în calorii. Studii recente arata contrariul. Persoanele care consuma cel mai mult asa-zisele bauturi dietetice au cele mai multe probleme cu greutatea.

  • Exista înca persoane care cred ca ar trebui sa consumam mai multa carne si mai putine produse cerealiere. Loren Cordain, biolog evolutionist, de la Universitatea de Stat Colorado, Fort Collins, SUA, e unul dintre cei mai înflacarati propagatori ai dietei cu mai multa carne. Iar doctorul Atkins, în cartea lui aparuta mai de mult, sustine ca omenirea nu e bine adaptata pentru glucide si ca, pentru a fi sanatosi, ar trebui sa consumam mai multa carne si grasimi.

  • Într-una dintre poeziile sale, Ovidiu scrie despre „Epoca de aur”, cand se consumau fructe în loc de carne însangerata, cand pasarile strabateau spatiile fara teama, cand iepurii fricosi cutreierau campurile în siguranta, iar pestii n-aveau de ce sa se teama de carligele perfide ale unditelor. Caci totul era pasnic, iar pacea era adevarata.

  • Polizaharidele sunt glucide complexe , a caror molecula e formata prin unirea mai multor monozaharide. Se gasesc mai ales în: cereale, leguminoase, frunze, radacini si tuberculi.

    Amidonul este unul dintre cele mai raspandite poliglucide din natura, fiind totodata cea mai importanta sursa de glucide pentru om si animale. Amidonul este produsul procesului de fotosinteza din plantele verzi. Cea mai mare cantitate de amidon se gaseste în cereale: orez 70-80%, grau 64-70%, porumb 60-66% si tuberculii de cartofi 14-25%.

  • Necesarul de glucide

    Glucidele vor reprezenta 55-60-65% din valoarea calorică globală a dietei, adică aproximativ 4-7 g/kg/zi (300-500 g/zi), proporţional cu activitatea fizică depusă.

  • Necesarul de lipide

    Se recomandă ca lipidele să reprezinte 30% din valoarea calorică a diatei, ceea ce reprezintă aproximativ 1 - 2 g/kgc/zi. Proporţia optimă ar fi: grăsimi saturate 10%, mononesaturate 10% şi polinesaturate 10%, iar grăsimile vegetale să constituie 1/3 sau maxim din cantitatea totală de lipide.

    Grăsimile saturate au în compoziţia lor acizi graşi saturaţi (care au numai legături simple). Cele nesaturate conţin acizi graşi cu una sau mai multe legături duble. Subliniem astfel necesitatea aportului de acizi graşi esenţiali.

  • Aproape 75% din substanţele solide ale organismului sunt proteine, aceste incluzând proteinele structurale, enzime, proteinele care transportă oxigenul, proteinele musculare etc.

  • Vitaminele

    Vitaminele sunt un grup compuşi organici strict necesari organismului uman şi care nu pot fi sintetizaţi de către acesta. De aceea vitaminele trebuie procurate prin alimentaţie. Nu prezintă materiale structurale precum proteinele, glucidele sau lipidele şi nu au valoare energetică, dar îndeplinesc importante funcţii biochimice.

  • Nutritionistii sunt de acord ca produsele cerealiere integrale, indiferent daca e vorba de paine integrala, paste fainoase, orez nedecorticat, mamaliga, fulgi de ovaz, cereale fierte (boabe întregi sau crupe), furnizeaza baza alimentatiei noastre, toate componentele lor avand o actiune favorabila asupra sanatatii. Creatorul stia ce combustibil si ce lubrifiant necesita organismul uman.

  • Proteinele sunt cele mai variate dintre toate moleculele organismelor vii si, în mod virtual, joaca un rol în fiecare aspect al uimitorului fenomen cunoscut ca viata. De fapt, toate procesele vietii se desfasoara, în cea mai mare parte, pe suprafata proteinelor.

  • Multi dintre cei care renunta la consumul de carne considera ca pestele ar constitui o alternativa sanatoasa. Aceasta si pentru ca se face reclama uleiului de peste, ca fiind util în prevenirea infarctului de miocard.

    Care sunt datele stiintifice în legatura cu pestele?

  • In timp ce în Statele Unite survin anual un milion de decese prin boli cardiovasculare, care constituie principala cauza de morbiditate si mortalitate, în Japonia, frecventa acestor boli este incomparabil mai mica.

    Se stie ca nivelul crescut al grasimilor în sange, în special al fractiunii LDL al colesterolului, constituie factorul de risc major pentru bolile cardiovasculare.

  • În anul 1997, cercetatorii în domeniul cancerului au fost entuziasmati la culme cand Judah Folkman si colaboratorii de la Universitatea Harvard, SUA, au comunicat descoperirea unei substante care putea face sa dispara tumorile la soareci.

    În calitatea sa de chirurg la spitalul de copii din Boston, Folkman a lucrat mult în domeniul combaterii cancerului, folosind metoda diminuarii fluxului de sange care ajunge la tumora, evitand astfel intoxicarea pacientilor cu citostatice. Se urmarea atrofierea vaselor de sange care hranesc tumora. Folosind o substanta numita endostatin, grupul de cercetatori de la Harvard a obtinut rezultate spectaculoase, urmate de experimentari clinice.

  • În unele reviste nemedicale si pe internet s-a sustinut ca soia contine o cantitate mare de substante daunatoare, cum ar fi inhibitorii proteazelor, lectine, acid fitic si altele.

    Inhibitorii proteazelor sunt substante care franeaza sau care reduc activitatea enzimelor digestive, ce ataca si desfac proteinele, diminuand astfel posibilitatea utilizarii proteinelor ce nu mai sunt digerate.

  • Cei care au lansat afirmatia ca alimentatia cu lapte de soia în frageda copilarie ar duce la pubertate precoce nu pot prezenta nici o corelatie statistica semnificativa între consumul unor substante cu un potentialestrogen si dezvoltarea, înainte de vreme, a functiilor sexuale la copii.

    E adevarat ca, în prezent, în tarile industrializate, prima menstruatie apare cu 3-4 ani mai devreme decat acum 100 de ani, dar aceasta nu se poate atribui produselor de soia. În Germania, varsta medie este de 12-13 ani, cu extreme între 9 si 17 ani.

Back to Top